Statul a pierdut trei miliarde de lei de la firmele de pariuri online deoarece Oficiul Jocurilor de Noroc nu le-a controlat, conform Curții de Conturi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN) a permis licențierea de jocuri de noroc online fără ca operatorii să respecte legea, respectiv să ofere ONJN acces la serverele acestora, arată Curtea de Conturi, în cel mai nou raport al său, aferent anului 2023. Instituția a găsit și o diferență de peste 3 miliarde de lei, bani pe care operatorii ar fi trebuit să îi achite la stat.
Cuprins:
- Ce a scos la iveală auditul de la ONJN
- Nu a făcut niciun control
- Peste trei miliarde pierdute
- A pierdut accesul la date
- Opt firme au renunțat la licențe
- Superbet s-a vândut și a oprit accesul la server
- Românii pariază online 20 de miliarde de lei pe an
- Ce spune compania
- Diferențe de tratament între jucători
- Nu se face prevenirea dependenței
- Taxe mărite
- ONJN, condus de șeful unui patronat din domeniu
Ce a scos la iveală auditul de la ONJN
„Auditul de conformitate efectuat la ONJN a evidențiat neconformități semnificative în activitatea de autorizare și monitorizare a jocurilor de noroc la distanță, inclusiv în ceea ce privește condițiile de licențiere, verificarea declarațiilor fiscale și protecția persoanelor vulnerabile. Totodată, au fost
identificate diferențe de tratament fiscal între jucătorii online și cei ai jocurilor de tip clasic”, arată raportul instituției de control.
Prima problemă identificată a fost că ONJN trebuia să aibă un terminal de acces la sistemele companiilor.
„Acest terminal ar fi trebuit să furnizeze informații despre jocurile de noroc și participanții care se supun reglementărilor legale. Aceasta reprezenta o condiție esențială pentru acordarea licenței de organizare și exploatare a jocurilor de noroc, iar nerespectarea acesteia ar fi dus la revocarea licenței operatorilor respectivi”, conform Curții.
Nu a făcut niciun control
Aceasta a mai descoperit că ONJN nu a controlat niciodată activitatea organizatorilor de jocuri de noroc la distanță. Aceștia sunt cei online.
„Din analiza declarațiilor lunare aferente perioadei 2019-2023 depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanță, la ONJN, Curtea a constatat că nu a fost asigurată o verificare minimă a declarațiilor lunare de către reprezentanții ONJN cu atribuții în monitorizarea nivelului taxelor de autorizare declarate de acești organizatori de jocuri de noroc la distanță”, se arată în document.
De altfel, în urma aplicării procentului legal al taxei de autorizare asupra veniturilor declarate de operatori, Curtea de Conturi a constatat că o parte din taxele de autorizare nu au fost plătite. Prejudiciul: 78,8 milioane de lei. La acestea se adaugă dobânzi și penalități de 37,1 milioane de lei, mai arată documentul.
Peste trei miliarde pierdute
Curtea de Conturi indică faptul că marea majoritate a operatorilor online sunt înregistrați în Malta, un paradis fiscal. Instituția avertizează asupra taxelor neplătite de companiile din domeniu, sumele ajungând la ordinul miliardelor.
„Riscul fiscal neinvestigat/neanalizat de ONJN se poate materializa într-o diferență de taxă de autorizare lunară, în cazul în care venitul real al organizatorului de jocuri de noroc nu este de 4% din totalul mizelor jucate, ci unul mai mare, de peste 8% din totalul mizelor jucate (adică aproximativ dublu). Riscul de setare a unor valori mai mici ale RTP-ului (rata de plată – n.r.) decât cele declarate în declarațiile lunare depuse de operatori poate duce la o diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 1,8 miliarde lei în anul 2023, de până la 1,2 miliarde lei în anul 2022 și de până la 0,1-0,6 miliarde lei anual în perioada 2019-2021”. Raportul Curții de Conturi pe anul 2023
În total, suma se ridică între 3,1 și 3,6 miliarde de lei.
RTP (Return to Players) reprezintă plățile pe care un aparat sau un joc le face către jucători. Exprimate în procente, acest indicator ne arată a câta parte din banii pariați se întoarce la jucători, sub formă de premii. Cu cât procentul e mai mic, cu atât profitul operatorului este mai mare.
Curtea de Conturi menționează că Malta avea un RTP de 92%, iar din aprilie 2021 a impus un procent mai mic, de minimum 85%. Acest lucru înseamnă profituri mai mari pentru companiile din domeniu.
A pierdut accesul la date
De asemenea, Curtea acuză ONJN că nu s-a asigurat că serverele păstrează datele pentru o perioadă de 6 ani, iar din cauză că nu a descărcat cifrele, a pierdut accesul la ele.
Acest lucru face imposibilă verificarea de către ONJN a indicatorilor fiscali, ceea ce mai departe duce la imposibilitatea verificării taxelor.
„Această situație face practic imposibilă verificarea de către ONJN a realității și conformității indicatorilor financiari declarați, precum și a taxelor de autorizare declarate și achitate de operatorii de jocuri de noroc la distanță, în cazul în care aceștia își încetează activitatea și nu mai dețin o licență valabilă de exploatare a jocurilor de noroc”, spune raportul.
Opt firme au renunțat la licențe
Mai mult, Curtea de Conturi spune că opt operatori online de jocuri de noroc au licențe care au expirat sau au fost revocate în anul 2024. Dintre aceștia, cinci au solicitat încetarea voluntară „deoarece nu au dorit să îndeplinească obligația de a înființa un sediu permanent în România”.
La solicitarea ONJN de a comunica parametrii de acces la servere, aceștia nu au transmis informațiile, notează Curtea de Conturi.
Superbet s-a vândut și a oprit accesul la server
Documentul mai notează că un operator și-a schimbat proprietarul, iar în 2024 a solicitat încetarea licenței. Rezultatul: ONJN a pierdut accesul la datele anterioare anului 2024.
„Un operator de jocuri de noroc la distanță din ultimii ani, care în 2023 deținea aproximativ 44,4% din piața online a jocurilor de noroc din România, cu încasări de 9.221.701,7 mii lei din totalul de 20.756.683,2 mii lei al pieței online, a solicitat voluntar încetarea valabilității licenței sale din 1 aprilie 2024, invocând imposibilitatea de a asigura un sediu permanent în România”, arată Curtea de Conturi.
Românii pariază online 20 de miliarde de lei pe an
Astfel, operatorul în cauză avea venituri de 9,2 miliarde de lei, iar piața totală de pariuri online era de 20,7 miliarde în anul 2023.
Conform publicației Săptămâna Financiară, platforma în cauză este Superbet.
„Accesul ONJN la datele stocate pe serverele acestui operator, care a funcționat până la 1 aprilie 2024, este practic imposibil în prezent, neexistând vreo posibilitate reală de verificare ulterioară a datelor pentru perioada anterioară încetării licenței, deoarece serverele nu sunt localizate pe teritoriul României. Totuși, platforma și domeniul web ale acestui operator sunt utilizate și operate în prezent de un alt operator economic, care deține licență de organizare de jocuri de noroc la distanță și autorizare pentru exploatarea acestora. Datele de pe serverele acestui operator sunt aferente perioadei 1.04.2024-prezent”, conform documentului.
Ce spune compania
Superbet a transmis redacției că a activat în România prin două firme, iar în octombrie 2023 a intrat în vigoare o prevedere legală ce solicită operatorilor să aibă sediu în România. Cele două firme erau Superbet Interactive Limited și MJP Interactive Limited, fiecare cu licență proprie.
Ulterior, Superbet a decis să își desfășoare activitatea printr-una singură, astfel că operațiunile au fost preluate de MJP Interactive Ltd. După preluarea activității, Superbet Interactive nu mai îndeplinea condițiile, astfel că a comunicat încetarea voluntară a activității.
„Odată cu preluarea activității, MJP Interactive Ltd a preluat informațiile care sunt disponibile în serverul de siguranță și serverul în oglindă. Prin urmare, pot fi accesate, în continuare, de către autoritățile publice competente, toate informațiile cu privire la sesiunile de joc de la începutul operării activității online în România de către Grupul Superbet”, conform companiei de pariuri.
Aceasta mai menționează că în perioada 2016-2024 compania a virat la buget 6,31 miliarde de lei.
Diferențe de tratament între jucători
Raportul mai arată că au fost identificate diferențe de tratament fiscal între jucători, în funcție de tipul de joc de noroc accesat, respectiv „la distanță sau online” vs „clasic”.
„În primul caz, jucătorul nu este obligat să declare și să plătească impozitul, chiar dacă a obținut un premiu în sesiunea/ziua respectivă, decât în cazul în care își retrage fondul acumulat din contul de jucător în contul bancar. În al doilea caz, jucătorul este obligat să declare și să plătească impozitul pe venitul brut obținut, conform baremului din Codul fiscal”, mai arată controlul.
Nu se face prevenirea dependenței
În fine, Curtea de Conturi acuză ONJN că „nu au fost realizate activități de prevenire a dependenței de jocuri de noroc, nici programe de protecție a minorilor sau a altor grupuri vulnerabile din punct de vedere social și economic, față de riscurile jocurilor de noroc”.
De asemenea, nu au fost derulate nici reclame privind prevenirea dependenței de jocurile de noroc.
„În anul 2023, nu au fost întreprinse demersuri pentru realizarea infrastructurii IT (hardware și software) necesare pentru baza de date națională destinată combaterii și prevenirii dependenței de jocuri de noroc pentru persoanele autoexcluse și indezirabile şi nici pentru implementarea unei linii de comunicare tip telverde”, notează documentul.
Taxe mărite
De-a lungul timpului, sectorul jocurilor de noroc a fost implicat în mai multe scandaluri.
Acesta a fost acuzat că nu face nimic pentru a îmbunătăți situația celor 100.000 de români dependenți de jocuri de noroc, conform Euronews.
În ultimii ani au existat mai multe tentative în Parlament pentru eliminarea reclamelor la jocurile de noroc, similar cu alcoolul și tutunul, dar acestea nu au avut succes.
ONJN, condus de șeful unui patronat din domeniu
În luna aprilie, fostul premier Marcel Ciolacu l-a numit la conducerea ONJN pe Vlad-Cristian Soare, fost președinte al Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FedBet) și fost director al Loteriei Române, conform propriului său CV.
Conform Economedia, care citează PlayResponsibly.ro, tatăl lui Vlad Soare, Cezar Soare, este un apropiat al Partidului Național Liberal (PNL).
Anterior, la conducerea ONJN s-a aflat Gheorghe Gabriel Gheorghe.
Meila 22.07.2025, 08:46
Nu le-a controlat ,pentru că și-au primit dreptul ,altfel nu se explică ,cum sa nu îți faci serviciul, pentru care iei salar