”Steaua României” nu face lumină în scandalul decorațiilor retrase. Iohannis se folosește de o lege ambiguă, iar în Consiliul Ordinului apar Ecaterina Andronescu, Gabi Firea, Mircea Geoană și Șerban Brădișteanu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Miercuri, 11 decembrie 2019, președintele a semnat decretul prin care decorații acordate unor persoane condamnate penal au fost retrase.
Totuși, potrivit legii în vigoare, președintele nu poate face acest lucru în lipsa unei propuneri din partea unui Consiliu de Onoare al ordinului.
Cuprins:
- Scandalul a început de Ziua Națională
- Ușor din vorbe, greu din fapte
- Modificarea care îl încurcă pe Klaus Iohannis
- Cazul Necolaiciuc, fără hotărârea Consiliului de onoare
- Consiliul de onoare de pe site-ul președinției
- Ordinul național „Steaua României“ are sau nu Consiliu de onoare legal constituit?
- Patru întrebări și nici un răspuns de la Administrația Prezidențială
- Ilie Năstase și Brădișteanu, condamnare cu amânare, respective cu suspendare
- Potrivit OUG11/1998 republicată, care guvernează funcționarea Ordinului național „Steaua României“, retragerea ordinelor se face de cãtre Președintele României prin decret, la propunerea Cancelariei ordinelor, în baza hotãrârii Consiliului de onoare
- Pe site-ul Cancelariei ordinelor, parte a site-ului Administrației Prezidențiale, din Consiliul de onoare al Ordinului național „Steaua României“ fac parte, printre alții, Ecaterina Andronescu, Gabi Firea, Șerban Brădișteanu, Costin Georgescu
- Contactați telefonic, doamna Ecaterina Andronescu și domnul Costin Georgescu au confirmat : Consiliul de onoare al Ordinului național „Steaua României“ din care făceau parte și-a încheiat mandatul la data de 19 septembrie 2018
- Direcția de comunicare din cadrul Administrației prezidențiale nu a transmis lămuriri privind existența și componența unui nou Consiliu de Onoare
Scandalul a început de Ziua Națională
Adrian Năstase a primit în 2002 prin decret al președintelui Ion Iliescu, Ordinul Național „Steaua României“ în grad de Mare Cruce.
În conformitate cu prevederile articolului 16 din OUG 11/1998, care guverneză funcționarea Ordinului național „Steaua României“: „(1) Persoanele cãrora li s-a conferit Ordinul național Steaua României, gradul de Mare ofițer, de Mare cruce sau de Colan, sunt invitate, prin grija Cancelariei ordinelor, la recepțiile oferite de Președintele României cu ocazia Zilei Naționale a României și a Anului Nou“.
Așadar, în baza legii, Adrian Năstase a fost invitat, prin grija Cancelariei Ordinelor, la recepția de Ziua Națională a României. Fostul premier a și onorat invitația, stârnind furia simpatizanților actualei puteri.
Amintim că Adrian Năstase a fost condamnat de două ori la pedepse privative de libertate, în doasarele „Trofeul Calității“ și „Zambaccian“.
În conformitate cu prevederile articolului 17 din OUG nr.11/1998 (republicată, cu modificările ulterioare): „Calitatea de membru al Ordinului Național Steaua României se poate pierde în urmãtoarele situații: a) condamnarea, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã, la o pedeapsã privativã de libertate; b) pentru fapte incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, altele decât cele prevãzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului“.
Opinia publică a cerut, imediat, retragerea Ordinului național „Steaua României“ fostului premier Adrian Năstase. Atent la doleanțele mulțimii, președintele Klaus Iohannis a anunțat, așadar, pe data de 10 decembrie că-i va retrage decorația acordată de Ion Iliescu.
Ușor din vorbe, greu din fapte
Există mai multe acte normative care reglementează sitemul național de decorații. Legea principală este Legea nr. 29/2000 (republicată) privind sistemul național de decorații al României.
Fiecare ordin național are propria lege care îi stabilește funcționarea, gradele, modul de acordare și de retragere a decorațiilor precum și multe alte detalii.
Ordinul național „Steaua României“ a fost insitutiut de Carol I la data de 10 mai 1877. Ordinul a fost desființat în 1948, iar purtarea decorațiilor a fost interzisă de regimul comunist.
Ordinul național „Steaua României“ a fost reinstituit în anul 1998, după 6 ani de tergiversări, prin Ordonanța de Urgență nr. 11/1998.
OUG 11/1998 a fost aprobată și modificată de parlament prin legea nr 77/1999, de atunci aceasta fiind principala prevedere legală care guvernează funcționarea Ordinului național „Steaua României“.
Gradele ordinului sunt: Cavaler, Ofițer, Comandor, Mare ofițer, Mare cruce, Colan. Președintele în funcție al României este șeful ordinului și, pe perioada mandatului are dreptul de a purta la ocazii festive Ordinul național „Steaua României“ în grad de Colan, fără însă a fi și deținător al acestei decorații, cu brevet.
Acordarea Ordinului național „Steaua României“ se face prin decret prezidențial, iar retragerea ordinului se face tot prin decret prezidențial.
Dar retragerea nu este atât de simplă cum îi pare domnului președinte.
Modificarea care îl încurcă pe Klaus Iohannis
În OUG 11/1998, la articolul 24, se descria modalitatea de retragere a ordinului: „Retragerea ordinelor se face de către Președintele României prin decret, la propunerea Cancelariei ordinelor, în baza hotãrârii judecãtorești de condamnare sau, dupã caz, a hotãrârii Consiliului de onoare“.
Acest articol a fost, însă, modificat prin legea nr. 77/1999 și a devenit: „Retragerea ordinelor se face de cãtre Președintele României prin decret, la propunerea Cancelariei ordinelor, în baza hotãrârii Consiliului de onoare“.
Așadar, în acest moment, în conformitate cu legea în vigoare, președintele nu poate retrage Ordinul național „Steaua României“ decât dacă există o hotărâre a Consilului de onoare al Ordinului, nemaiputându-se retrage ordinul doar la propunerea Cancelariei ordinelor, în baza sentinței judecătorești definitive.
Iar alcătuirea și funcționarea Consiliului de onoare al Ordinului național „Steaua României“ este reglementată prin H.G. nr. 1.511/29.11.2005.
Astfel , Consiliul de onoare al Ordinului național „Steaua României“ este format din 7 membri, după cum urmează: „a) un membru ales din rândul ordinului în gradul de Cavaler; b) un membru ales din rândul ordinului în gradul de Ofiţer; c) un membru ales din rândul ordinului în gradul de Comandor; d) 2 membri aleşi din rândul ordinului în gradul de Mare Ofiţer; e) 2 membri aleşi din rândul ordinului în gradul de Mare Cruce“.
Cei 7 sunt aleși pentru o perioadă de 5 ani de către cavalerii ordinului, la întrunirile acestora ce au loc cu ocazia zilei ordinului, respectiv 10 mai în cazul Ordinului național „Steaua României“.
Cazul Necolaiciuc, fără hotărârea Consiliului de onoare
Formularea existentă atât în legea nr.29/2000 (republicată) cât și în OUG nr. 11/1998 (republicată) este: „Calitatea de membru al Ordinului național Steaua României se poate pierde în urmãtoarele situații:
a) condamnarea, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã, la o pedeapsã privativã de libertate […]“.
Importante aici sunt, din punct de vedere legal, cuvintele „se poate pierde“ diferite de un eventual imperativ: „se pierde“. „Se poate pierde“ nu presupune pierderea automată a calității de membru al Ordinului, fiind nevoie, așa cum am deslușit anterior, de o hotărâre a Consiliului de onoare al Odrinului.
În 2017, însă, prin decretul nr. 338 din 28 martie, președintele Klaus Iohannis a decis retragerea „Ordinului naţional Steaua României în grad de Cavaler, acordat prin Decretul nr. 554 din 1 decembrie 2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 16 decembrie 2000, domnului Necolaiciuc Mihai“, ca urmare a deciziei penale nr. 1.758 din 23 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care Mihai Necolaiciuc era condamnat la 8 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.
Specialiștii în drept consultați spun că, în lipsa unei hotărâri a Consiliului de onoare al Ordinului național Steaua României, retragerea ordinului lui Mihai Necolaiciuc s-a făcut cu încălcarea legii.
Consiliul de onoare de pe site-ul președinției
Pentru a retrage calitatea de membru al Ordinului național „Steaua României“ lui Adrian Năstase, așadar, președintele Klaus Iohannis ar avea nevoie de o hotărâre a Consiliului de onoare al Ordinului. Iar obținerea rapidă a unei astfel de hotărâri ar putea fi una dificilă.
Pe site-ul Cancelariei ordinelor, parte a site-ului Administrației Prezidențiale (presidency.ro), Consiliul de onoare al Ordinului național „Steaua României“ avea, la data de 11 decembrie 2019, următoarea componență:
domnul Ionel Haiduc, cavaler al Ordinului naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce (preşedinte); domnul Constantin Degeratu, cavaler al Ordinului Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce; domnul Costin Georgescu, cavaler al Ordinului Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer; domnul Şerban Brădişteanu, cavaler al Ordinului Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer; domnul Mircea Geoană, cavaler al Ordinului Naţional „Steaua României” în grad de Comandor; doamna Gabriela Firea, cavaler al Ordinului Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer; doamna Ecaterina Andronescu, cavaler al Ordinului Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.
Pentru o hotărâre de retragere a calității de membru al Ordinului lui Adrian Năstase, așadar, ar fi nevoie de 4 voturi „pentru”.
Ordinul național „Steaua României“ are sau nu Consiliu de onoare legal constituit?
Contactați telefonic, doamna Ecaterina Andronescu și domnul Costin Georgescu au confirmat că mandatul Consiliul de onoare al Ordinului național „Steaua României“ din care făceau parte și-a încehiat mandatul la data de 19 septembrie 2018, Consiliul fiind ales de către Adunarea Generală a ordinului întrunită în data de 19 septembrie 2013, pentru un madat legal de 5 ani.
Nici doamna Andronescu, nici domnul Georgescu nu știu dacă a fost ales un nou Consiliu de onoare al Ordinului.
Patru întrebări și nici un răspuns de la Administrația Prezidențială
Cancelaria ordinelor din cadrul Administrației Prezidențiale este condusă în prezent consilierul de stat Gheorghe Angelescu. Acesta a fost solicitat, de două ori, în cursul zilei de 11 decembrie 2019, să răspundă întrebărilor autorului articolului.
Până la ora finalizării acestui text, biroul de presă/direcția de comunicare din cadrul Administrației prezidențiale nu a transmis lămuriri următoarelor întrebări adresate în scris, prin intermediul e-mail-ului:
1.Care este componența actuală a Consiliului de Onoare al Ordinului național "Steaua României". Este această componență cea publicată pe site-ul presidency.ro la secțiunea https://canord.presidency.ro/ro/decorari/consilii-de-onoare?
2. Dacă aceasta este componența, de ce nu au fost respectate prevederile HG. 1.511/29.11.2005 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare ale ordinelor naţionale Steaua României, Serviciul Credincios şi Pentru Merit?
3. Dacă nu aceasta este componența actuală, de ce nu a fost modificat conținutul site-ului și care este compnența actuală a Consiliului de Onoare al Ordinului Național "Steaua României"?
4. Care este componența actuală a Consiliului de Onoare al Ordinului național "Servciul Credincios", dat fiind că pe site-ul Cancelariei Ordinelor în componența acestui Consiliu de onoare apare și Doamna Zoe Petre, decedată pe date de 1.09.2017?
În acest moment, potrivit legii, inclusiv articolul 19 (fost 24) din OUG nr.11/1989 (republicată), președintele României se află în imposibilitatea de a emite un decret de retragere a Ordinului național „Steaua României“ atribuit lui Adrian Năstase în 2002.
Ilie Năstase și Brădișteanu, condamnare cu amânare, respective cu suspendare
De asemeni, în ciuda speculațiilor din spațiul public, nu pot fi retrase decorațiile lui Ilie Năsatse și Ștefan Brădișteanu. Aceștia au, fiecare, condamnări definitive, dar Ilie Năstase are condamnare cu amânare, iar Ștefan Bărdișteanu are condamnare cu suspendare. Aceste tipuri de condamnări nu se află în codul penal printre condamnările privative de libertate.
