Rămășițele a 23 de deținuți politici din colonia de muncă silnică Salcia, descoperite la Agaua, în Brăila

Osemintele au fost găsite într-o groapă comună din cimitirul localității Agaua, în cadrul unui proiect sistematic de recuperare a memoriei martirilor din perioada dictaturii proletariatului.

Săpături arheologice în „cimitirul fără cruci” de la Agaua

Această descoperire marchează finalizarea celei de-a treia etape a proiectului de cercetare arheologică și deshumare a osemintelor deținuților politici din Insula Mare a Brăilei.

Investigațiile de teren au fost coordonate de cunoscutul istoric Marius Oprea, supranumit și „vânătorul de securiști” pentru eforturile sale de decenii în deconspirarea crimelor comunismului.

Arheologii au reușit să extragă osemintele, care s-au păstrat într-o stare relativ bună în ciuda celor șapte decenii petrecute sub pământ.

„În urma săpăturilor au fost identificate 23 de noi rămăşiţe umane ale unor victime din această colonie de muncă silnică, după ce în anii trecuţi au mai fost descoperite alte 15 rămăşiţe pământeşti ale celor care au avut de îndurat suferinţe şi chinuri îngrozitoare în această zonă a ţării”, a precizat Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Aruncați în pământ fără preot și fără cruce

Colonia de muncă silnică de la Salcia a fost una dintre cele mai de temut componente ale sistemului concentraționar din România comunistă, un loc unde opozanții regimului erau trimiși pentru a fi distruși fizic și psihic sub pretextul muncii la digurile din Insula Mare a Brăilei.

„Echipa de experţi condusă de istoricul Marius Oprea a reuşit realizarea unor noi săpături arheologice necesare în groapa comună din acest cimitir, în care au fost înmormântaţi, fără cruce şi fără preot, toţi cei care au trăit calvarul regimului inuman de la Salcia. Vorbim despre oameni care au avut de îndurat suferinţe şi chinuri îngrozitoare în această zonă a ţării”, a notat Arhiepiscopia Dunării de Jos

Victimele care cedau din cauza epuizării, a înfometării sau a bătăilor crunte aplicate de torționari erau îngropate în secret, de regulă în timpul nopții, în gropi comune improvizate, pentru a li se șterge definitiv urmele.

O slujbă de înmormântare refuzată timp de 75 de ani

La finalul operațiunilor de deshumare, Arhiepiscopul Dunării de Jos a oficiat la fața locului slujba religioasă de înmormântare, un ritual creștin care le-a fost refuzat acestor oameni în urmă cu 75 de ani.

Pentru a primi onorurile cuvenite unor martiri ai neamului, osemintele deținuților politici au fost așezate cu grijă în racle noi din lemn.

Acestea au fost depuse temporar în cele două biserici din localitățile Agaua și Frecăței, urmând ca procedurile de identificare și de cinstire a memoriei lor să continue cu sprijinul autorităților și al istoricilor.

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE