Primul lot al magistralei Cluj-Napoca – Oradea s-ar putea deschide în 2026: „Hai la Cluj… cu trenul”

Primii 30 de km de cale ferată ai lotului 1 de la Cluj-Napoca până la Aghireșu, gata în acest an

Informația este confirmată și de Asociația Pro Infrastructură, care monitorizează cu atenție proiectul. Lotul 1 Cluj-Napoca – Aghireșu este închis de aproximativ 1 an și 8 luni. Circulația a fost oprită total pe 1 iulie 2024.

„No, hai la Cluj… cu trenul în 2026! Avem șanse să mergem cu trenul în acest an pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1 de la Cluj-Napoca până la Aghireșu pe care i-am filmat sâmbătă (21 februarie n.r.) din dronă. Traficul se va relua însă fără electrificare după ce a fost închis în urmă cu fix doi ani. Este primul sector din cele patru spre Oradea și mai departe până la granița cu Ungaria”, au transmis reprezentanții ONG-ului, pe Facebook.

Cea mai recentă raportare oficială a CFR, din decembrie 2025, anunța că tronsonul „a ajuns la 55% stadiu fizic”. Contractul de 1,6 miliarde lei, fără TVA, a fost semnat în 30 decembrie 2022 și prevedea 6 luni de proiectare și alte 36 pentru execuția lucrărilor. CFR a raportat în decembrie 2025 un progres fizic de 55%.

„Realitatea din teren o confirmă: aproximativ jumătate e gata. Zona urbană este mai întârziată: avem fundația și stâlpii catenarei dar prea puțină șină. Podul din Cluj de la începutul filmării nu va fi demolat complet, ci se vor păstra pilele, se refac doar banchetele cuzineților și se pune tablier nou”, a mai precizat sursa citată.

„Soluția arhaică anti-călători feroviari, anti-pietoni, anti-cicliști și anti-siguranță”

Asociația Pro Infrastructură reclamă soluția tehnică de la „Tăietura Turcului”: „La celebra Tăietură a Turcului rămâne cum am stabilit: o soluție arhaică anti-călători feroviari, anti-pietoni, anti-cicliști și anti-siguranță cu menținerea trecerii la nivel în buricul târgului, lipită de un parc industrial și o stație de tren… «metropolitan». Deocamdată n-avem nimic în teren fiindcă n-a prevăzut nimeni bani pentru relocările de utilități”.

Reprezentanții ONG-ului mai adaugă: „Conform declarațiilor oficialilor CFR făcute la întâlnirea cu noi de la începutul lunii, se încearcă un «joint venture» cu proprietarii de utilități care să suporte o parte din costuri și din bătaia de cap, de genul «puneți voi o țeavă, rezolvăm noi cu terenul». Salutăm creativitatea birocratică a CFR, nu și inteligența celor care au uitat că pasajul se execută în oraș unde e plin de cabluri și țevi de tot felul”.

Estimările Asociației PRO Infrastructură

ONG-ul estimează că sunt șanse ca în august 2026 să se ajungă la „un nivel de șină-traversă suficient ca să se încadreze la încasarea banilor din PNRR”.

„După ce ieșim din zona metropolitană avem destul de multă cale de rulare așezată: traverse, șină fir dublu, peroane noi în mai multe puncte de oprire. Cele două poduri cu zăbrele sunt pe poziție. Consolidările sunt gata. Progresul e satisfăcător și sunt șanse ca în august să se ajungă la un nivel de șină-traversă suficient ca să se încadreze la încasarea banilor din PNRR”, mai spune ONG-ul.

Traseul rămâne plin de viraje care permit viteze de 80-100 km/h în loc de 140-160 km/h.

„În caz că vă întrebați, traseul rămâne plin de viraje care permit viteze de 80-100 km/h în loc de 140-160 km/h cum găsim pe Coridorul Rin-Dunăre. La fel cum vom avea și pe Craiova-Caransebeș, s-a ales o modernizare mai ieftină, fără îndulciri de curbe și variante de viteză complexe, ca să se eficientizeze costurile uriașe (în ton cu întârzierile) pe care le înregistrăm pe coridorul principal”, concluzionează Asociația Pro Infrastructură.

Viaductele-problemă care pot bloca Autostrada Transilvaniei între Cluj și Oradea

De asemenea, în ceea ce privește infrastructura rutieră, soarta a cel puțin 40 de kilometri din Autostrada Transilvania A3, pe traseul Cluj-Napoca – Oradea, depinde de două viaducte construite în zone cu teren instabil: Topa Mică și Nădășelu. Dacă lucrările merg conform graficului, autoritățile spun că în 2026 ar putea fi inaugurați aproape 70 de kilometri.

Oficialii din Ministerul Transporturilor se declară optimiști, deși recunosc dificultățile tehnice din teren.

În teren însă, punctele critice rămân viaductele de la Nădășelu și Topa Mică. Segmentul Nădășelu – Poarta Sălajului are 42 de kilometri și include 16 poduri și 18 viaducte. Cele mai complicate sunt: Viaductul Topa Mică, aproximativ 2 kilometri Viaductul Nădășelu, aproximativ 1,2 kilometri. Zona a fost afectată de alunecări de teren, iar traseul inițial a trebuit modificat. Solul argilos nu permite terasamente clasice, astfel că sunt necesari piloți forați adânc și structuri masive din beton.

La Nădășelu, noul viaduct va traversa inclusiv zona cimitirului din sat. La Topa Mică se lucrează inclusiv la pasajul peste DN1F Cluj-Napoca – Zalău, unde s-a ajuns la montarea tablierului. Lucrările au început în primăvara lui 2025 și au termen de finalizare în 2026. Fără aceste două structuri, cei 42 de kilometri nu pot fi deschiși circulației.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro