EXCLUSIV. Dezastru iminent în caz de cutremur, în București! De ce nu sunt folosite fondurile pentru reconsolidare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cutremurul din Italia a trezit, din nou, ”interesul” autorităților pentru soarta Bucureștiului. Într-un caz similar de dezastru, efectele ar fi devastatoare, o recunoaște și premierul României, și instituțiile de prim ajutor. În realitate, problema rămâne semnalată doar cu buline roșii și vorbă multă. De fonduri nu se atinge nimeni, deși ele există. Și nu sunt puține.
Cuprins:
De cinci zile asistăm zilnic la bilanțuri tragice ale oficialităților din Italia, după un cutremur devastator care a avut loc în orașul Amatrice, la circa 100 de kilometri distanță de Roma. Numărul morților scoși de sub dărâmături de echipele de intervenție a ajuns aproape de 300 până acum, dintre care 11 sunt români. O lume întreagă a deplâns acest dezastru, iar România și mai mult după aceste pierderi. În țară s-au reaprins discuțiile despre posibilitatea c-am putea fi loviți de un cutremur la fel de nimicitor. Și-am aflat, pentru a nu știm câta oară, că țara noastră este printre primele cinci din Europa celor mai expuse unui cutremur de intensitate mare.
Intensitatea înseamnă puterea de distrugere a seismului, are 12 gradații, iar în România sunt 11 epicentre foarte periculoase, unul dintre ele aflându-se la Snagov, lângă București. Oficialii români cunosc foarte bine problemele.
”Doamne ferește, sper să nu fim în această situație. După cazul Colectiv, când au fost identificate anumite disfuncționalități în modul de acțiune în astfel de situații de urgență, au fost deja luate și măsuri legislative și măsuri de ordin organizațional care să amelioreze funcționarea instituțiilor noastre în caz de intervenție”, a declarat ieri premierul Dacian Cioloș. Acest posibil tablou dramatic îi dă fiori și lui Raed Arafat, omul care cunoaște cel mai bine sistemul de intervenție rapidă al salvatorilor în cazul unui astfel de cataclism.
”Din punctul nostru de vedere impactul în București o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedați, o să avem răniți, o să avem mai multe clădiri căzute. Asta nimeni nu ascunde și se știe și din cauza asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire. Va trebui într-o formă sau alta să se găsească modalitatea prin care să forțeze consolidarea”, susține Arafat.
Cine pune piedică acestor proiecte
Toată lumea e de acord că problema arde, doar că se invocă același cadru legislativ, de ani de zile, pe care nimeni nici până astăzi nu l-a schimbat. În momentul de față, legea este de partea proprietarilor care nu pot fi obligați să accepte reconsolidarea imobilelor, deși pot pune în pericol și viețile altor oameni. Deci, degeaba avem fonduri, dacă nu le putem folosi.”Bani există! Există fonduri care s-au raportat de la an la an pentru reconsolidarea imobilelor din București care sunt avariate. Știți cât au fost de accesate? În pondere de 2-3% din sute de milioane de euro. Și asta din cauza unei legi proaste. Acum, doamna primar Firea poate considera că are un cartof fierbinte pe mână și trebuie să solicite public Guvernului ajutorul pentru rectificarea legii pentru a se folosi banii pentru reconsolidările din București. Principala problemă o constituie rectificarea cauzei unui imobil, pentru ca locatarii să nu se mai poată împotrivi reparațiilor. Dacă un proprietar alege să rămână într-o casă care riscă să se prăbușească peste el, unul care trece pe lângă imobilul lui, la un cutremur, nu trebuie să moară din cauza lui. Și nici vecinii lui”, a explicat deputatul Ovidiu Raetchi.
200 de case din București se pot prăbuși la primul cutremur
Oficialul a propus chiar un proiect de lege, în urma colaborării cu specialiști din cadrul Primăriei Capitalei, care să prevadă reconsolidarea imobilelor din Capitală, cu risc seismic 1, cu finanțare exclusivă din bugetul Guvernului, care să excludă varianta împrumutului pe 25 de ani, fără dobânzi, cum face primăria Capitalei în acest caz. Asta pentru că pe lângă cei care refuză să le fie reparate casele, și este suficient să fie în momentul acesta unul singur dintr-un bloc ca să se blocheze tot demersul, mai există și proprietari care vor, dar nu au bani. De exemplu, există un studiu de caz care arată că din 200 de case din București evaluate cu risc seismic ridicat, deci inevitabil se prăbușesc dacă nu sunt reconsolidate, au acceptat doar circa 10 proprietari demararea lucrărilor. S-a mai vehiculat că firmele de cosntrucție lucrează prost, că prorpietarilor li s-ar oferi o cazare îndoielnică pe parcursul lucrărilor, motive în plus de refuz.
În Bucureşti, 14.000 de apartamente cu o suprafaţă totală de 1,5 milioane de metri pătraţi riscă să fie puse la pământ de un cutremur puternic. Mai mult de jumătate dintre ele sunt în zone aglomerate sau găzduiesc instituţii publice. Nici măcar acestea nu au fost reabilitate, deși, teoretic, aici nimeni nu se putea împotrivi lucrărilor.
Provocarea este majoră și pentru sistemul sanitar românesc, dar și pentru echipajele de urgență. Spitalele nu doar că nu au locuri libere pentru mari urgențe, dar multe unități sunt clasate cu risc seismic. La fel se întâmplă și cu multe dintre imobilele care aparțin Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Ca într-un domino.
Câte clădiri cu bulină sunt în Bucureşti:
Clasa I de risc seismic - pericol public: 183 de clădiri
Clasa I de risc seismic - 171 de clădiri
Clasa a II-a de risc seismic - 319 clădiri
Clasa a III-a de risc seismic - 93 clădiri
Total: 766 de clădiri
Câte imobile au fost consolidate în 26 de ani
Primăria Capitalei - 18 clădiri
Asociaţii de proprietari: 55 de clădiri
Total: 73 de clădiri
România are 11 focare seismice foarte periculoase
Vrancea nu este singurul focar seismic din România. Conform hărții de macrozonare seimică a României, țara noastră are 20 de focare seismice, din care 11 sunt cel puțin la fel de periculoase ca cel din Amatrice, Italia. Conform hărților realizate de specialiști - și de care trebuie să țină cont toți contructorii - intensitatea seismică din cele 20 de epicentre ale României este cuprinsă între 6 și 9 grade. Cu mețiunea că intensitatea măsoară distrugerile provocate de seism, iar magnitudinea arată energia degajată în epicentre, vă prezentăm la ce trebuie să ne așteptăm în fiecare focar în parte, în funcție de intensitatea care se poate produce acolo, conform datelor oficiale.
Astfel, Vatra Dornei și Apusenii de Vest, sunt zone predispuse unor seisme de intensitate 6; Sighet, Halmeu, Satu , Slatina, FăgărașMare, Rădăuți, Piatra Neamț, Arad, Timișoara, Oravița, Orșova, Slatina, Făgăraș, Constanța, seisme de intensitate 7; Carei, Moravița, Hercualne, Moldova Nouă, Craiova, Vidraru, Snagov, Vaslui, seisme de intensitate 8; Mărășești, Focșani, Băicoi, seisme de intensitate 9 . Sorin Golea
