De ce nu crește nivelul Dunării, deși a plouat torențial. Măsurile urgente luate pentru protejarea centralei de la Cernavodă

De ce ploile din ultimele zile nu au ridicat nivelul Dunării

Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” explică pentru sursa citată faptul că precipitațiile recente nu au fost suficiente pentru a acoperi deficitul de apă acumulat după perioade lungi de secetă. Deși în unele zone au fost înregistrate ploi torențiale și viituri rapide, cantitățile de apă nu au fost suficiente pentru a crește semnificativ debitele râurilor mari care alimentează Dunărea.

Problema nu este doar în România. Deficitul de precipitații s-a acumulat în întregul bazin superior al fluviului, inclusiv în Austria, Ungaria și Serbia.

„Nu am avut depășiri ale cotelor de apărare pe râurile principale. Ar fi fost nevoie de precipitații constante, pe o perioadă mult mai lungă de timp, pentru ca acestea să se resimtă în debitele afluenților Dunării și, implicit, în debitul fluviului”, a explicat Anamaria Agiu, reprezentanta Apelor Române, pentru G4Media.

Apa căzută în Austria ajunge în România după șapte zile

În ultimele zile a plouat și în Austria, însă efectele acestor precipitații nu se văd imediat în România. Apa colectată în partea superioară a bazinului Dunării are nevoie de aproximativ șapte zile pentru a ajunge la intrarea fluviului în țară. Seceta și temperaturile ridicate au lovit puternic și fauna piscicolă. La Galați, aproape de gura de vărsare a râului Siret în Dunăre, un pescar a descoperit un somn gigantic, de 2,40 metri lungime, care plutea inert la suprafața apei.

„Cantitatea de apă care s-a colectat în bazinul superior al Dunării se va resimți la nivelul debitelor după șapte zile. Deci până în România face șapte zile”, a precizat Anamaria Agiu.

Până pe 27 iulie, autoritățile estimează că debitul Dunării va rămâne relativ stabil, cu o ușoară creștere până la aproximativ 1.750 de metri cubi pe secundă. După această dată ar putea începe să se vadă efectul ploilor căzute în Austria și în celelalte zone din amonte.

Apa pentru irigații, restricționată pe sectorul Călărași-Cernavodă

Din cauza debitului redus, autoritățile au activat planul de restricții pentru perioadele cu deficit de apă pe sectorul Călărași-Cernavodă. Prioritatea este menținerea debitului minim necesar producerii de energie electrică la centrala nucleară. Prima măsură a fost reducerea cantităților de apă folosite pentru irigații. În unele zone, apa va fi furnizată în volume mai mici sau doar în anumite intervale de timp.

„Atenția noastră s-a concentrat în primul rând pe menținerea unor debite minime în vederea producerii de energie nucleară”, a explicat reprezentanta Apelor Române.

Restricțiile nu presupun oprirea completă a irigațiilor, ci reducerea consumului sau distribuirea apei după un program stabilit.

Apă eliberată din lacurile de pe Olt și Argeș

Pentru a suplimenta debitul Dunării, autoritățile au început și evacuări controlate de apă din lacurile de acumulare. Hidroelectrica a eliberat apă din acumulările de pe râul Olt, iar Apele Române au procedat la fel în cazul acumulărilor de pe Argeș. Apa ajunge ulterior în Dunăre și contribuie la menținerea nivelului necesar în zona centralei de la Cernavodă.

„Hidroelectrica a evacuat debite controlate din acumulările de pe Olt pentru a aduce un aport suplimentar Dunării, iar Apele Române au făcut același lucru din acumulările de pe Argeș, astfel încât să putem menține debitele minime necesare producerii de energie electrică”, a declarat Anamaria Agiu.

Ambele reactoare de la Cernavodă funcționează normal

Nuclearelectrica a transmis că ambele unități ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă funcționează în prezent la putere nominală. Apa Dunării este esențială pentru sistemele de răcire ale reactoarelor, motiv pentru care scăderea accentuată a nivelului fluviului este urmărită permanent.

Singura situație în care seceta severă a dus la oprirea unei unități de la Cernavodă a fost în august 2003. Atunci, Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.

Nivelul actual nu este minimumul istoric absolut

Debitul actual este cel mai scăzut înregistrat în ultimii 30 de ani, însă nu reprezintă minimul istoric absolut. Cel mai mic debit măsurat la stația hidrometrică Baziaș, la intrarea Dunării în România, a fost de 1.400 de metri cubi pe secundă pe 13 ianuarie 1985, potrivit datelor hidrologilor citate de G4Media.

Scăderea debitului afectează deja navigația, transportul de mărfuri, trecerile cu bacul și irigațiile. Autoritățile încearcă însă să mențină suficientă apă atât pentru alimentarea populației, cât și pentru funcționarea centralei de la Cernavodă.