Nivelul Dunării a scăzut dramatic la Rasova, însă autoritățile dau asigurări că populația nu va rămâne fără apă

Debitul Dunării, încă sub media lunii iulie

Nivelul Dunării a atins un minim istoric, comparabil cu cel din 2005, duminică, 19 iulie 2026, la intrarea în România, însă localitățile alimentate cu apă potabilă din fluviu nu sunt în pericol să rămână fără apă, informează Apele Române Jiu, conform News.ro.

Debitul Dunării în zona Baziaș a scăzut la 1.650 mc/s pe 19 iulie, marcând un record negativ istoric. „Este o situație care confirmă efectele perioadelor prelungite de secetă și ale temperaturilor extreme asupra celei mai importante resurse de apă din țara noastră”, au declarat reprezentanții Apele Române Jiu. Totuși, luni, 20 iulie, debitul a urcat ușor la 1.700 mc/s, iar prognozele arată o creștere până la 1.800 mc/s între 22 și 26 iulie.

Chiar și cu această evoluție pozitivă, valorile rămân mult sub media multianuală a lunii iulie, de 4.700 m³/s, potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA-CNPH).

Localitățile alimentate din Dunăre sunt sigure

Reprezentanții Apele Române Jiu au precizat că, în ciuda nivelului scăzut al fluviului, alimentarea cu apă potabilă nu este afectată. „Apele Române Jiu informează populaţia că, în acest moment, nu există riscul ca localităţile alimentate din Dunăre să rămână fără apă potabilă. Alimentarea populaţiei este prioritară, însă utilizarea responsabilă a resurselor de apă este esenţială în această perioadă”, au transmis oficialii.

În aval de Porțile de Fier, debitul Dunării este staționar la Gruia, iar spre Calafat se înregistrează o scădere. Autoritățile subliniază că evoluția din perioada următoare va depinde în mare măsură de precipitațiile din bazinul hidrografic al Dunării.

Dunărea seacă la Rasova

Imagini dramatice vin din zona localității Rasova, județul Constanța, unde seceta severă a transformat Dunărea într-un fir subțire de apă. Fluviul s-a retras pe zeci de metri de la mal, lăsând în urmă întinderi impresionante de nisip și mâl, unde până nu demult curgea apa.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

În locul luciului continuu al Dunării au rămas doar canale înguste și bălți izolate, iar peisajul seamănă mai degrabă cu o plajă întinsă decât cu al doilea cel mai lung fluviu al Europei. Urmele lăsate de vehicule pe nisip și suprafețele întinse descoperite de ape evidențiază cât de mult s-a retras fluviul în această perioadă, pe fondul secetei severe și al temperaturilor ridicate.

Insule uriașe de nisip au ieșit la suprafață, iar o barcă pescărească eșuată pe mâl ilustrează dimensiunea problemei.

Autoritățile reamintesc populației că apa este o resursă limitată și fiecare gest de economisire contribuie la protejarea unei resurse vitale pentru comunități, agricultură, industrie și natură.

Dunărea a atins, joi, 16 iulie, cel mai mic debit istoric din ultimele trei decenii la intrarea în țară, înregistrând o valoare alarmantă de doar 1.750 mc/s la stația Baziaș.

Pe 18 iulie, debitul Dunării la intrarea în România a coborât din nou la aproximativ 1.750 mc/s, o valoare de aproape trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie. Din cauza nivelului scăzut al fluviului, traficul naval s-a desfășurat cu restricții, navele circulând cu încărcături reduse, iar Administrația Fluvială a Dunării de Jos a avertizat că situația este fără precedent pentru această perioadă a anului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro