Presa ucraineană monitorizează cu atenție criza politică profundă de la București. Pe 6 mai au demarat consultările pentru formarea unei noi coaliții de guvernare, la o zi după ce cabinetul prooccidental și susținător al Ucrainei, condus de Ilie Bolojan, a fost demis de Parlament.
Cuprins:
Criza a fost declanșată de o moțiune de cenzură inițiată de PSD (membră a fostei coaliții și cea mai mare forță parlamentară). Principalul aliat al social-democraților în acest demers a fost AUR, un partid eurosceptic și antioccidental, devenit în prezent cea mai populară formațiune din România, cu o intenție de vot de 34%, notează European Pravda.
Într-o analiză pentru European Pravda, expertul politic Serhii Herasimciuk a explicat că niciunul dintre deznodămintele posibile nu este ideal pentru Ucraina.
Totuși, amenințarea majoră o reprezintă intrarea AUR la guvernare - fie prin negocieri în actualul Parlament, fie în urma unor alegeri anticipate.
Conform analistului, un guvern cu influență AUR ar avea consecințe directe asupra Kievului. România ar opri susținerea acordată Ucrainei, o promisiune repetată adesea de liderii AUR.
„Principala amenințare la adresa Ucrainei este o situație în care partidul AUR ajunge la putere. În orice fel - fie prin acorduri de coaliție în cadrul acestui parlament, fie prin alegeri anticipate. Aceasta va însemna sfârșitul sprijinului acordat Ucrainei. Acest scenariu ar putea lua locul pe care l-a avut Viktor Orban. AUR a promis acest lucru în repetate rânduri”, a precizat Serhii Herasimciuk.
De asemenea, în opinia expertului, există riscul ca Bucureștiul să exploateze din nou subiectul minorităților naționale, o temă evitată de guvernele precedente.
În plus, ar fi periclitat formatul trilateral Ucraina-România-Moldova („Triunghiul Odesa”), esențial pentru proiectele de infrastructură și energie. (AUR privește Ucraina ca pe un stat neprietenos și nu consideră Republica Moldova o națiune cu adevărat independentă).
Totodată, la Bruxelles ar urma negocieri dificile și posibile blocaje ori de câte ori s-ar pune problema sancțiunilor împotriva Rusiei.
Parlamentul de la București are la dispoziție două luni și două încercări pentru a desemna un nou prim-ministru.
Președintele Nicușor Dan s-a poziționat ferm împotriva unei coaliții antieuropene. Ales pe un val de simpatie pro-occidentală, el a subliniat că parcursul proeuropean al României este garantat de Constituție și va face presiuni asupra foștilor parteneri de guvernare pentru a reface o coaliție stabilă.
Totuși, dacă refacerea alianței eșuează, un deznodământ plauzibil este instalarea unui guvern minoritar.
Într-un astfel de scenariu, PSD ar ieși de la guvernare, dar ar asigura sprijin parlamentar pentru anumite legi.
În același timp, social-democrații ar refuza să susțină măsuri nepopulare (precum creșterea TVA sau tăierea pensiilor și beneficiilor sociale), protejându-și astfel imaginea în fața propriului electorat.
Cosmin 08.05.2026, 18:56
Unde nu am avea ghinionul asta sa inceteze ajutorul pentru ucraina si moldova