Studiu: 730.000 de români spun că vor să emigreze în 2022. „Probabil unii dintre ei sunt cu bagajele făcute”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
3% dintre români spun că sigur pleacă anul viitor din țară și alți 5% că probabil vor pleca, arată o cercetare realizată de ReThink România. Printre motive: hoția, minciuna și conservatorismul.
Cuprins:
Tentația să plece din țară este mai puternică în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani. Acesta este unul dintre lucrurile cele mai îngrijorătoare din studiul cu privire la intențiile de emigrare ale românilor crede antreprenoarea Manuela Mancaș.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ, în rândul populației cu vârste de la 16 la 64 de ani, de către inițiativa ReThink Romania, din care Manuela Mancaș face parte.
ReThink România este un think thank care adună mai mulți oameni de afaceri care construiesc dezbateri în jurul unor teme importante din viața țării, care să producă ulterior politici publice și schimbarea mentalităților.
Cei care vor să emigreze au venituri scăzute, dar dacă te uiți la vârsta lor, e normal ca veniturile să fie pe primele trepte, dar mulți dintre ei au studii superioare sau sunt la facultate, prin urmare au capacitatea de a contribui la economia țării.Manuela Mancaș, ReThink:
Românii spun că vor să fugă de hoție și minciună
3% dintre românii chestionați spun că vor sigur să plece anul viitor și alte 5 procente spun că probabil vor pleca.
„Dacă faci un calcul, asta înseamnă cu certitudine 230 de mii de români, dacă îi luăm și pe cei cu probabilitate, ajungem pe la 730 de mii de români. Evident că de la intenție până la comportament propriu-zis mai este un mare pas, dar e îngrijorătoare și intenția. Probabil unii dintre ei sunt cu bagajele făcute, cu planurile făcute”, spune Manuela Mancaș.
Studiul arată că românii care vor să emigreze cred mai mult în puterea coordonatelor din exteriorul lor (țara, familia, mediul din care provii, etnia etc.), pe care le percep ca pe un dezavantaj personal.
Întrebați „ce ai nevoie ca să reușești în viață?”, cei care vor să stea în țară au clasificat pe primele locuri munca și eforturile tale, educația, încrederea în sine, ambiția și să ai un mentor.
Cei care vor să plece din România au pus ambiția pe primul loc, urmată de muncă, încredere în sine, să ai mentori și apoi educația.
O altă întrebare a fost „ce blochează evoluția ta?”. Cei care au intenția de a pleca din țară cred că îi blochează hoția, minciuna, lipsa de educație, prostia și răutatea. Cei care sunt deciși să rămână au enumerat lipsa de educație, abuzul de putere, răutatea, parvenitismul și lenea.
Pe lângă cei 8 procente care vor să emigreze în 2022, alți 20% spun că se gândesc să facă acest lucru în următorii ani, dar nu sunt foarte hotărâți.
Pleacă mai ales cei care cred că România nu este o țară prietenoasă cu copiii
Cei care vor să rămână în țară, în jur de 70% dintre români, au peste 35 de ani, familie, copii, venituri mulțumitoare și un statut social. „Valorile pe care le au sunt legate de familie și de progresul pas cu pas, prin muncă. Cei care vor să plece sunt mai dinamici, mai grăbiți și au ținte mari pe care le vor îndeplinite imediat”, explică Manuela Mancaș.
„Sunt mai multe elemente aici, dincolo de componenta economică: calitatea relațiilor, sentimentul de siguranță, perspectivele pe termen lung și percepția României că este o țară prietenoasă cu copiii. Cei care percep că nu e o țară prietenoasă cu copiii vor să plece într-o proporție mai mare”, o completează Mihai Bârsan, și el parte din echipa ReThink Romania.
Antreprenorul speră că aflând care sunt intențiile românilor, se poate face și o analiză a cauzelor și un plan pe termen lung, să fie împiedicată emigrarea.
„Mai există însă mai mulți oameni decât cei 3% cărora le place în România, dar totuși vor să plece, asta înseamnă că sunt obligați să plece, fie au oportunități în afară sau n-au joburi aici. Totuși, cred că acțiunile cu impact sunt cu cele pe termen lung, de aceea ReThink se gândește la acțiuni care ar putea avea impact pentru 2050. Mihai Bârsan, ReThink:
