STUDIU. Cum au acționat postacii proruși în mediul online din România: „Au evitat propaganda directă, caută să creeze disensiuni în societate”

În perioada invaziei ruse a Ucrainei, s-a constatat o intensificare a mesajelor propagate în online de trolii pro-Kremlin, prin care justificau războiul și cereau șubrezirea sprijinului pentru Ucraina, arată un raport al think tank-ului Global Focus, realizat în parteneriat cu Political Capital din Ungaria.

Același comportament a fost identificat și în țările din grupul V4 – Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia -, unde cercetarea a dezvăluit prezența mai multor „rețele de troli online potențial coordonate”. 

„Partenerii de la Political Capital au găsit o soluție să monitorizeze nu doar postările, ci și comentariile, și să detecteze astfel comportamente posibil neautentice. Iar asta ne oferă posibilitatea să aruncăm o privire într-o zonă de acțiune propagandistică de obicei mai greu detectabilă”, explică pentru Libertatea Andrei Tiut, director de programe în cadrul Global Focus. 

Ce transmit trolii proruși

Autorii studiului observă că „multe dintre profilurile trolilor par fie reale sau cel puțin convingător construite”. Aceste conturi au publicat două narative principale pro-Kremlin, care „prezintă o serie de semnale care sugerează un puternic efort coordonat”, se arată în raport. 

Cele două tipuri de mesaje sunt promovate prin comentarii de un număr relativ mic de profiluri, iar cei mai prolifici comentatori se ocupă de diseminarea ambelor. Conturile-țintă ale „postacilor” le reprezintă spații online care funcționează ca forumuri, precum paginile politicienilor sau ale publicațiilor de presă, arată specialiștii Global Focus. 

Cele două texte care au circulat în special în preajma datei de 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, sunt următoarele:

• „Bunii noștri vecini, ucrainenii”, care reprezintă un text sarcastic la adresa susținătorilor Ucrainei. Textul preia elemente vehiculate de propaganda rusă încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea și se referă la Basarabia și la români folosind discursul-standard al naționaliștilor români. „Această narativă este lungă și destul de neîndemânatic scrisă”, se mai spune în raport.
• „De ce nu plângeați când…”, al doilea text propagat de trolii pro-Kremlin, este un articol scris de un jurnalist local, nemulțumit că Ucraina primea prea multă simpatie în zilele dinaintea invaziei. Autorul considera că amenințările lui Putin nu se vor concretiza și enumera punctele de conflict dintre cele două țări. Textul său a fost preluat de propagandă, deși jurnalistul și-a exprimat sprijinul pentru refugiații ucraineni, după ce a început războiul. 

Mesajele au fost publicate de zeci de mii de ori, însă măsurătorile nu iau în calcul și comentariile, ci doar postările care includ elementele-cheie ale fiecărei narative. 

Global Focus: AUR a propagat, separat, același tip de mesaje

„Mai mulți factori, inclusiv momentul imediat după invazie, efortul intensiv al unui număr limitat de «postaci» și distribuirea în mai multe locuri de dezbatere, sugerează prezența unei operațiuni de influență străină. Cu toate acestea, într-un set foarte restrâns de cazuri putem observa politicieni/ activiști care preiau mesajul aparent ca parte a activității lor politice independente în spațiul mediatic românesc”, concluzionează autorii raportului.

Principala forță politică care a contribuit la propagarea ambelor tipuri de mesaje a fost AUR, care s-a folosit de aceste narative pentru a-și promova propria imagine, se mai scrie în analiza Global Focus. 

Totuși, mesajele promovate de AUR și comentariile de pe pagina lui George Simion reprezintă o mică parte din numărul total de interacțiuni online. Astfel, spun experții, operațiunea de influență a trolilor proruși este separată de eforturile AUR în mediul online.

„Au încercat să decredibilizeze lupta dusă de ucraineni”

„Destul de rapid după începutul invaziei, propaganda pro-Kremlin s-a repliat pe o poziție pe care, personal, o consider mai prudentă. Anume, știind și înțelegând animozitatea pe care imperialismul rus o trezește în România, au evitat să facă propagandă directă și au încercat să relativizeze sprijinul euro-atlantic pentru Ucraina și să caute diverse metode de a decredibiliza lupta dusă de ucraineni”, explică Andrei Tiut.

De altfel, mesajele de la începutul invaziei nu au avut un efect în România. Sprijinul societății pentru Ucraina și ajutorul oferit refugiaților „au fost atât de puternice, încât orice alt considerent a fost lăsat deoparte”, se arată în raport. 

Această strategie a fost schimbată când Rusia a demarat seria bombardamentelor masive asupra infrastructurii civile a Ucrainei. 

„Am văzut atunci poziții mai asumat pro-Kremlin, luate chiar cu riscul de a ostiliza o parte dintre cititori. Aceste poziții par să prioritizeze interesul pe termen scurt al Moscovei (de a obține o concesie din partea aliaților) față de interesul pe termen mediu și lung de a atenua opoziția românilor față de imperialismul rus”, mai spune Andrei Tiut.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro