Studiu InfoClima: Românii au returnat în patru luni peste 266 de milioane de ambalaje SGR. Care sunt nemulțumirile legate de funcționarea Sistemului de Garanție-Returnare

În continuare însă, 30% dintre locuitorii din București au declarat că întâmpină dificultăți când încearcă să returneze un ambalaj, lucru care a făcut ca încrederea în program să scadă. Atât la nivel local, cât și național, există o acceptare generală a SGR, însă și o nevoie de o abordare mai atentă și personalizată în gestionarea și îmbunătățirea sistemului.

Potrivit portalului InfoClima, acest sistem trebuie să inspire încredere și participare constantă în rândul tuturor consumatorilor din România, care a analizat datele unui studiu realizat în luna martie, prin intermediul unui chestionar aplicat la punctele de colectare SGR din fiecare sector al Capitalei.

Este nevoie de o campanie de promovare și educare mai intensă

Dintre participanții la studiu, aproximativ 36,5% adoptă o practică constantă și responsabilă de reciclare, implicându-se activ în procesul de reintroducere a materialelor reciclabile în fluxul economic și ecologic. În contrast, majoritatea, 63,5% din acest eșantion, nu adoptă aceeași abordare, indicând o absență sau o participare sporadică în eforturile de reciclare. 

„Această discrepanță în comportamentul de reciclare reflectă diferențe semnificative în gradul de conștientizare și de angajamentul față de practici sustenabile și sugerează nevoia unei și mai mari educații și implicări sociale în promovarea și facilitarea unei culturi a reciclării mai extinse și mai integrate”, afirmă Daria Bratu, doctorandă la Facultatea de Geografie și masterandă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, care a realizat studiul analizat. Potrivit acesteia, lucrurile stau mai bine în privința reciclării sporadice.

Mai mult de jumătate, adică 57,8%, dintre locuitorii Capitalei au declarat că au reciclat ambalajele de cel puțin trei ori de la implementarea programului. În același timp, aproximativ 42,2% nu au raportat o astfel de activitate.

Dificultățile utilizării sistemului SGR

30% dintre bucureșteni au declarat că au întâmpinat dificultăți în timpul utilizării Sistemului de Garanție-Returnare, în timp ce peste 60% au avut noroc să nu se confrunte cu astfel de inconveniente. Printre plângerile exprimate se numără imposibilitatea reciclării unui număr considerabil de ambalaje și insuficienta instruire a personalului. Numeroși locuitori au spus că în timpul interacțiunilor cu vânzătorii, aceștia nu au putut oferi explicații satisfăcătoare pentru defecțiunile echipamentelor sau au afirmat că nu dispun de spațiu suficient de depozitare.

Legat de încrederea în SGR, părerile sunt împărțite. Conform sondajului, 51% au exprimat puțină sau foarte puțină încredere, în timp ce 49% au afirmat că au mare sau foarte mare încredere în sistem.

„Aceste cifre dezvăluie o perspectivă complexă asupra modului în care cetățenii percep eficacitatea și fiabilitatea Sistemului de Garanție-Returnare. În lumina plângerilor legate de lipsa spațiului de depozitare și a instruirii personalului, este evident că există o legătură între aceste dificultăți și nivelurile variate de încredere în sistem”, a completat Daria Bratu.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.020 de persoane cu domiciliul în București. Dintre respondenți, 313 au avut peste 60 de ani, în timp ce 301 între 31 și 45 de ani. De asemenea, 234 de persoane au avut între 46 și 60 de ani, iar 171 de persoane între 18 și 30 de ani. 574 de persoane au fost de sex feminin și 446 de sex masculin.

Implicarea la nivel național și în București

O comparație între situația de la nivelul întregii țări cu cea din București arată unele diferențe și similarități. La nivel de țară, conform unui studiu Kantar, peste 50% dintre consumatorii români au aderat până în prezent la SGR, lucru care indică o acceptare semnificativă a programului. În București, procentul este mai ridicat, peste 55% dintre locuitori susținând că au aderat la SGR, indicând, astfel, o implicare puternică în cel mai mare oraș al țării.

În ceea ce privește frecvența returnării ambalajelor SGR, la nivel de țară, aproximativ 25% returnează constant ambalajele, iar 58% au returnat ambalaje de cel puțin trei ori. În București, aproximativ 35% returnează constant ambalajele la punctele de colectare, iar 57,8% au înapoiat bunuri SGR de cel puțin trei ori. Tot la nivel național, peste 70% dintre respondenți îl consideră cea mai bună soluție pentru colectare și reciclare. 

Pe de altă parte, nivelul de notorietate al SGR în rândul populației este ridicat atât la nivel de țară, cât și în București. 96% dintre români cunosc sistemul în prezent, iar 64,6% dintre bucureșteni sunt familiarizați cu acesta. Prin urmare, deși e o acceptare generală a SGR la nivel național și local, există și o nevoie de o abordare mai atentă și personalizată în gestionarea și îmbunătățirea acestui sistem, astfel încât să inspire încredere și participare constantă în rândul tuturor consumatorilor din România.

Câte ambalaje au fost colectate în 2024 

Bucureștiul și-a consolidat poziția ca lider în colectarea de ambalaje în primele trei luni din 2024. Explicația este simplă și se referă la populația mult mai mare ca număr aflată în Capitală. Luna ianuarie a fost un început promițător, iar februarie și martie au adus salturi impresionante în eforturile de reciclare. În ianuarie, Bucureștiul a colectat un total de 433.627 de ambalaje, inclusiv ambalaje de plastic, metal și sticlă. Asta reprezintă aproximativ 23,4% din totalul ambalajelor colectate la nivel național în aceeași perioadă.

Februarie a adus un nou avans, Bucureștiul contribuind cu aproximativ 24,5% din totalul ambalajelor colectate în țară, iar în martie, orașul a contribuit cu aproximativ 23,4%. În luna aprilie, bucureștenii au returnat peste 32 de milioane de ambalaje SGR.

Conform RetuRO, până la 1 mai 2024 au fost returnate, în total, peste 266 de milioane de ambalaje SGR. Pe categorii, cifrele sunt următoarele: 173.558.474 PET-uri din plastic (5.776.785 de kilograme), 55.146.585 de doze din metal (796.808 kilograme) și 37.850.199 de bucăți din sticlă (9.594.558 de kilograme). Rata de returnare, raportat la cantitatea de ambalaje SGR pusă pe piață în primele patru luni ale anului 2024, este de 20% la plastic, aproape 16% la metal și 13,22% la sticlă. 

Exemple de bune practici din alte țări

Scopul SGR este de a recicla în fiecare an aproximativ 7 miliarde de ambalaje de băuturi. La nivel declarativ, în iunie 2023, când sistemul nu era pus în funcțiune, 6 din 10 români se arătau dornici să-și recupereze, odată cu returnarea ambalajului, garanția plătită odată cu fiecare băutură achiziționată.  În lumina datelor care evidențiază atât succesele, cât și provocările Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România, este esențial de analizat și exemplele altor țări pentru a găsi soluții viabile pentru îmbunătățirea acestui program. 

Un exemplu notabil este cel al Suediei, unde Sistemul de Depozit și Returnare este extins la o varietate mai largă de produse, inclusiv conserve. Prin oferirea unor sume mici de rambursare pentru fiecare ambalaj returnat, acest sistem a generat o cultură puternică a reciclării și a contribuit la menținerea unui mediu mai curat.

În Danemarca, un alt exemplu de succes este implementarea unui sistem de returnare a ambalajelor cu depozit, care a reușit să atingă rate ridicate de colectare și reciclare a sticlelor și cutiilor. Prin facilitarea accesului la puncte de colectare și oferirea unei rambursări a depozitului, acest program a stimulat participarea activă a consumatorilor și a redus impactul asupra mediului. 

Extinderea sistemului SGR

În România pot fi luate în considerare măsuri pentru extinderea SGR către un spectru mai larg de produse, asemănător modelului suedez, care acoperă o varietate mai largă de ambalaje. Prin includerea altor tipuri de ambalaje în sistemul de depozit și returnare, se pot încuraja o reciclare și o gestionare mai eficiente a deșeurilor la nivel național.

De asemenea, se pot lua în considerare extinderea rețelei de puncte de colectare și facilitarea accesului la acestea, asemenea practicii din Danemarca, pentru a face procesul de returnare mai convenabil și accesibil pentru toți consumatorii.

În plus, o mai mare transparență și comunicare din partea autorităților și a companiilor implicate în SGR ar putea îmbunătăți înțelegerea și încrederea consumatorilor în acest sistem, similar cu ceea ce se întâmplă în unele țări europene unde comunicarea eficientă și educația continuă a publicului sunt prioritare.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro