SUA trimit întăriri în Orientul Mijlociu. Biden, exasperat de acțiunile lui Netanyahu, scrie NYT. Franța cere întrunirea Consiliului de Securitate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
SUA vor trimite efective militare suplimentare în Orientul Mijlociu pe fondul escaladării tensiunilor între Israel și mișcarea șiită libaneză Hezbollah, în timp ce The New York Times scrie că premierul Benjamin Netanyahu provoacă tot mai multă exasperare la Casa Albă.
Cuprins:
Anunţul SUA, principalul susţinător al Israelului, vine într-un moment în care teama de un conflict generalizat creşte de la o zi la alta. Armata israeliană a anunțat luni seară că a vizat în cursul zilei 1.600 de ținte Hezbollah în sudul și estul Libanului în cadrul operațiunii „Northern Arrows” („Săgețile Nordului”), în timp ce Ministerul Sănătății de la Beirut deplânge 492 de morți, dintre care 35 de copii și 58 de femei, dar și 1.645 de răniți.
„Printre cei uciși figurează un număr mare de teroriști Hezbollah care se aflau în apropierea sistemelor de armament pe care le-am vizat”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, fără a furniza cifre precise.
Pentagonul cere rezolvarea conflictului „prin diplomație”
„În lumina tensiunilor sporite din Orientul Mijlociu şi ca măsură de precauţie, trimitem suplimentar un număr mic de militari americani cu scopul de a ne consolida forţele deja prezente în regiune”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder, refuzând să dea mai multe detalii din motive de securitate.
SUA au desfăşurat mii de soldaţi în regiune, precum şi nave militare, avioane de luptă şi sisteme de apărare aeriană menite să protejeze Israelul şi forţele americane aflate la faţa locului, precizează AFP, potrivit Agerpres.
„Este clar că aceste operaţiuni de represalii între Israel şi (Hezbollah - n.r.) riscă să se intensifice şi să degenereze într-un război regional de mai mare amploare, de unde importanţa rezolvării situaţiei prin diplomaţie”, a semnalat generalul Ryder.
În timp ce frontul războiului s-a mutat în ultimele zile spre Liban, mișcarea șiită Hezbollah, susţinută de Iran, a promis că va continua să atace Israelul „până la sfârşitul agresiunii din Fâşia Gaza”, teritoriu palestinian asediat şi devastat de război de aproape un an. Războiul din Gaza a început după atacul fără precedent comis de mișcarea islamistă Hamas asupra teritoriului israelian în data de 7 octombrie 2023.
Schimburile de tiruri între Israel şi Hezbollah au crescut în intensitate la sfârșitul săptămânii trecute, după două zile de explozii care au vizat inițial pagerele, apoi dispozitivele walkie-talkie ale mișcării șiite proiraniene. Aceste explozii, atribuite Israelului, s-au soldat cu 39 de morţi şi 2.931 de răniţi.
Conform unui oficial american, Washingtonul se opune unei invazii terestre în Liban și va prezenta, în marja Adunării Generale anuale a ONU, care a început marți la New York, idei „concrete” pentru a reduce tensiunea la frontiera dintre Israel şi Liban.
„Avem idei concrete pe care le vom discuta săptămâna aceasta cu aliaţii şi partenerii noştri”, a spus un responsabil american aflat la New York și citat de AFP.
G7 avertizează în privința unui conflict cu „consecințe inimaginabile”
G7, grupul celor mai industrializate șapte țări din lume, a emis luni un comunicat în care avertizează că „nicio țară nu are de câștigat dintr-o nouă escaladare în Orientul Mijlociu”.
Ciclul „acțiunilor și reacțiilor riscă să crească spirala violenței și să cufunde întregul Orient Mijlociu într-un conflict regional cu consecințe inimaginabile”, a transmis G7.
Pe de altă parte, Franţa a solicitat o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU pe tema situației din Liban. „În acest moment, mă gândesc la poporul libanez, în timp ce atacurile israeliene tocmai au făcut sute de victime civile, printre care zeci de copii. Aceste lovituri desfăşurate de ambele părţi ale Liniei Albastre (linia de demarcaţie a ONU dintre Israel şi Liban - n.r.) şi mai pe larg în regiune trebuie să înceteze imediat”, a declarat ministrul de externe Jean-Noël Barrot la tribuna Adunării Generale a ONU.
„Franţa solicită părţilor şi celor care le susţin să detensioneze situaţia şi să evite o conflagraţie regională care ar fi devastatoare pentru toată lumea, începând cu populaţia civilă. Acesta este motivul pentru care am cerut pentru săptămâna aceasta o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate asupra Libanului”, a adăugat noul şef al diplomaţiei franceze, care şi-a preluat mandatul luni.
„În Liban, la fel ca în alte părţi, Franţa va rămâne pe deplin mobilizată pentru a rezolva crizele majore care rup ordinea internaţională. Ea va lua iniţiative”, a dat asigurări Barrot, citat de AFP, potrivit Agerpres.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a declarat la rândul său „foarte îngrijorat” de numărul de victime civile. „Secretarul general este foarte îngrijorat de escaladarea situaţiei de-a lungul Liniei Albastre şi de numărul mare de victime civile, printre care copii şi femei, raportate de autorităţile libaneze”, se arată într-un comunicat emis luni de ONU.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a avertizat luni că Libanul și Israelul sunt în pragul unui „război total”.
Distanțare tot mai mare între Biden și Netanyahu
În acest context, jurnalistul The New York Times David E. Sanger, specializat în Orientul Mijlociu, subliniază că operațiunea israeliană împotriva Hezbollah ilustrează încă o dată decalajul dintre pozițiile lui Joe Biden și Benjamin Netanyahu.
Joe Biden a sperat într-un acord de recunoaștere a Israelului de către Arabia Saudită și de acceptare a soluției două state care să rămână o moștenire a politicii sale privind Orientul Mijlociu, dar timpul se scurge pentru el, în condițiile în care mai are mai puțin de patru luni de mandat la Casa Albă.
Potrivit unor surse de la Casa Albă, Biden începe să admită că șansele de a ajunge la un armistițiu în Gaza și la un acord privind eliberarea ostaticilor sunt mici. Aceste surse vorbesc totodată despre exasperarea de la Casa Albă legată de acțiunile lui Netanyahu, care a făcut anumite promisiuni în discuțiile purtate cu secretarul de stat Antony Blinken, dar a procedat total invers câteva ore mai târziu.
Un semn al distanțării dintre Biden și Netanyahu este faptul că cei doi nu au discutat la telefon înainte și după exploziile de pagere și dispozitive walkie-talkie în Liban. „Este un indiciu despre cât de puțin au să își spună unul altuia”, notează jurnalistul american.
Dennis B. Ross, fostul coordonator special american pentru Orientul Mijlociu, a declarat luni într-un interviu că o parte a problemei este că Biden și Netanyahu nu converg asupra mijloacelor și obiectivelor lor finale. În timp ce premierul israelian crede că poate eradica orice amenințare existențială la adresa țării sale, Biden rămâne convins că poate realiza un acord de pace care i-a ocolit pe toți președinții americani de la Richard Nixon încoace.
croco601 24.09.2024, 20:18
1982, Ronald Reagan către Menachem Begin, după ce Israelul bombardase fără discriminare W. Beirut: "-Bombaramentul Beirutului este un nou Holocaust". Evident, Reagan avea un dram de minte...