Turbinele eoliene care au fost scoase din uz pot fi reciclate și primesc o a doua viață ca elemente de construcție pentru clădiri noi, informează ediția germană a Euronews.
Cuprins:
Europa se îndreaptă spre un an record pentru energia eoliană: în prima jumătate a anului 2026 au fost instalați 8,8 gigawați de capacitate nouă, cu 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit asociației industriale WindEurope, această cantitate de energie electrică este suficientă pentru alimentarea a aproximativ 7 milioane de gospodării europene și pentru înlocuirea importurilor de combustibili fosili echivalente cu aproximativ 25 de transporturi de GNL (gaz natural lichefiat) pe an.
Însă fiecare turbină care este conectată la rețea va fi, la un moment dat, demontată. Producătorii caută încă soluții pentru ca, în acest proces, să se piardă cât mai puține materiale.
Până la 90% din masa unei turbine eoliene este alcătuită din materiale care pot fi reciclate cu ușurință, precum oțel, cupru, aluminiu și beton. Mai problematice sunt materialele compozite din care este fabricată cea mai mare parte a palelor de rotor (brațele turbinelor eoliene).
„Separarea materialelor compozite de rășină necesită procedee specializate, care implică adesea temperaturi ridicate sau alte metode de tratare care consumă multă energie”, spune Eva Julius-Philipp, șefa departamentului pentru mediu și sustenabilitate din cadrul diviziei de energie eoliană a Vattenfall, pentru Euronews Earth.
„În unele cazuri, aceste procese afectează calitatea și valoarea materialelor recuperate, ceea ce face dificilă reciclarea la scară largă”, continuă ea.
De când compania suedeză a introdus, în 2021, o interdicție privind depozitarea la groapa de gunoi a palelor de rotor, a carcaselor nacelelor și a conurilor frontale ale turbinelor, aceasta dezvoltă alternative creative.
De la sol, este greu de imaginat cât de mari sunt, de fapt, turbinele eoliene de mari dimensiuni.
Pentru a face aceste dimensiuni mai ușor de înțeles, Vattenfall a transformat, împreună cu studioul de design Superuse, o carcasă de nacelă scoasă din uz – care protejează componentele mecanice și electrice – într-un spațiu de locuit compact.
Cutia, lată de 4 metri, lungă de 10 metri și înaltă de 3 metri, se afla odinioară în vârful unui turn eolian din Austria. Astăzi, este o casă de mici dimensiuni, dotată cu bucătărie, baie și zonă de living, precum și cu pompă de căldură, panouri solare și un încălzitor solar de apă.
Casa a fost prezentată în 2024, la Săptămâna designului olandez, ca parte a unei inițiative care analizează modalitățile prin care materialele pot fi reutilizate cu un consum cât mai redus de energie și cu emisii cât mai mici.
Și palele de rotor primesc o a doua viață ca materiale de construcție. După ce au fost scoase din funcțiune în 2023, cele 57 de pale ale parcului eolian terestru Nørre Økse Sø din Danemarca au fost folosite pentru fațada unei parcări supraetajate din orașul Lund.
Proiectul a inspirat numeroase alte idei pentru reutilizarea palelor de rotor scoase din uz – de la cadre pentru panouri solare până la schiuri pentru zone alpine.
„Proiecte precum casa de mici dimensiuni, proiectele de construcții bazate pe pale de rotor și schiurile reciclate nu reprezintă încă o soluție la scară largă. Totuși, ele ar trebui să ne ajute să acumulăm experiență, să dezvoltăm noi aplicații și să stimulăm apariția unei piețe pentru soluții circulare”, spune Julius-Philipp.
Atunci când este posibil în condiții de siguranță, Vattenfall preferă prelungirea duratei de utilizare a componentelor existente prin reutilizare și recondiționare, adaugă ea.
Palele turbinelor eoliene au între 50 și 100 de metri lungime și sunt proiectate să se rotească în condiții de siguranță timp de până la 25 de ani, inclusiv în condiții meteorologice dificile.
Rezistența lor se bazează pe un amestec de materiale: fibre de sticlă, fibre de carbon, rășină epoxidică, lemn de balsa, metale și diferite materiale de umplutură sunt presate strâns în mai multe straturi – tocmai acest lucru face reciclarea atât de dificilă.
Cu obiectivul de a ajunge, până în 2030, la o circularitate de 100% a acestor materiale compozite, Vattenfall lucrează la noi modalități de reutilizare, recondiționare, reconversie și reciclare a palelor de rotor.
„Dacă materialele compozite nu pot fi reciclate într-un mod rentabil, ele pot fi utilizate pentru recuperarea energiei și/sau pentru coincinerare în fabricile de ciment”, spune Julius-Philipp.
În prezent, Vattenfall utilizează metode mecanice de reciclare prin care materialul din palele de rotor este transformat în fulgi de material compozit sau materiale de umplutură pentru produse noi. Prin piroliză – un proces de reciclare termică – sunt recuperate fibrele și alte materiale secundare.
Însă tehnologia reprezintă doar o parte a problemei. „Palele de rotor scoase din funcțiune nu ajung într-un flux constant și ușor de anticipat. Acest lucru face dificilă extinderea soluțiilor de reciclare într-un mod viabil din punct de vedere economic”, adaugă Julius-Philipp.
În următorii ani, prima generație de parcuri eoliene europene de mari dimensiuni va ajunge la sfârșitul duratei de exploatare.
Atunci, un număr mult mai mare de pale de rotor vor fi scoase din funcțiune, iar nevoia de soluții care să fie „scalabile, eficiente din punct de vedere al costurilor și să necesite un consum redus de energie” va crește, adaugă ea.
Până în prezent, UE nu a adoptat o interdicție privind depozitarea la groapa de gunoi a palelor de rotor scoase din uz.
Doar Austria, Finlanda, Germania și Olanda au propriile interdicții naționale obligatorii. WindEurope face acum presiuni pentru ca Bruxelles-ul să consacre prin lege această obligație în toate statele membre.
„Acum avem nevoie de un cadru de reglementare care să permită introducerea și extinderea pe piață a lanțurilor valorice circulare și a materiilor prime secundare”, spune Julius-Philipp.
Ea speră că Legea privind economia circulară a Comisiei Europene, care ar urma să fie propusă până la sfârșitul acestui an, va crea baza necesară în acest sens.
Tot mai mulți producători iau deja în considerare sfârșitul duratei de viață a palelor de rotor încă din etapa de proiectare.
Un exemplu îl reprezintă palele RecyclableBlades produse de Siemens Gamesa, utilizate în parcul eolian offshore Hollandse Kust Zuid (HKZ), operat de Vattenfall în Olanda.
Aceste pale folosesc un tip de rășină care se dizolvă într-o soluție ușor acidă, la temperaturi scăzute.
Astfel, rășina poate fi separată de celelalte materiale din pală – fibre de sticlă, fibre de carbon, plastic, lemn și metal – fără ca proprietățile acestora să fie afectate în mod semnificativ. Materialele reciclate pot fi astfel reutilizate într-o gamă mai largă de produse de înaltă calitate.
„Deocamdată, palele reciclabile nu sunt utilizate pe scară largă. Vedem însă eforturi tot mai mari pentru dezvoltarea unor tehnologii care să permită reciclarea mai eficientă a palelor și să păstreze valoarea și calitatea materialelor recuperate”, spune Julius-Philipp.