Fenomenul El Niño, aflat în plină dezvoltare în 2026, continuă să amenințe cu o serie de catastrofe climatice globale, de la incendii devastatoare până la inundații, secetă, epidemii și albirea coralilor. Potrivit New Scientist, acest fenomen climatic extrem, amplificat de încălzirea globală, va avea consecințe devastatoare în lunile următoare.
Cuprins:
Indonezia se află deja în centrul unui dezastru ecologic. De la începutul anului, incendiile de vegetație au mistuit peste 4.000 de kilometri pătrați de păduri tropicale și turbării. Aceste incendii, alimentate de aerul cald și uscat creat de El Niño, au generat emisii de carbon comparabile cu cele din 2015, când țara s-a confruntat cu una dintre cele mai grave crize climatice. Sute de mii de oameni suferă acum de boli respiratorii din cauza fumului dens.
Conform cercetătorilor, o pată de apă caldă s-a deplasat din Indonezia spre Peru, modificând circulația atmosferică globală. „Există mai multă umiditate în atmosferă, există mai multă energie în sistem”, explică Tim Stockdale, de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu. Aceste schimbări favorizează condițiile extreme care amplifică intensitatea incendiilor.
Ciclurile El Niño au un efect direct asupra formării furtunilor tropicale. Deja în 2026, taifunuri devastatoare au lovit Filipinele și Japonia. În timpul fenomenelor El Niño anterioare, Asia de Est a fost lovită de aproape două duzini de taifunuri puternice în toamnă. În 2015, supertaifunul Koppu a provocat distrugeri masive și a ucis cel puțin 47 de persoane în Filipine, în timp ce taifunul Mujigae a devastat regiuni din China, omorând peste 20 de oameni.
Modificările atmosferice generate de El Niño creează condiții prielnice pentru ca vânturile slăbite să permită formarea și intensificarea taifunurilor, care străbat distanțe mai mari și acumulează energie suplimentară înainte de a lovi uscatul.
În Africa, efectele El Niño sunt deja resimțite. Nordul și estul Etiopiei, alături de Sudanul de Sud, se confruntă cu o secetă severă, care amenință cu foamete milioane de persoane. În același timp, sudul Etiopiei, Kenya și Somalia se pregătesc pentru inundații masive, similare celor din 1997, care au ucis aproape 3.000 de oameni numai în Africa de Est.
„Vremea nu trebuie să însemne neapărat dezastru”, avertizează Ilan Kelman de la University College London. „Motivul pentru care s-au întâmplat dezastre este acela că nu am investit în evitarea lor.”
Peru, epicentrul fenomenului El Niño, este deja grav afectat. În 2026, cel puțin 52 de oameni și-au pierdut viața în urma inundațiilor și alunecărilor de teren cauzate de „El Niño de coastă”. În trecut, evenimente similare au provocat distrugeri masive în regiune. În 1998, ploile torențiale au transformat un deșert din Peru într-un lac uriaș, au distrus drumuri și poduri și au provocat decesul a mii de oameni.
California nu este nici ea scutită de efecte. În 1998, un val uriaș Kelvin de apă caldă a provocat sute de alunecări de teren, iar situația din 2026 indică un scenariu asemănător.
Condițiile meteo extreme asociate fenomenului El Niño favorizează răspândirea bolilor precum holera, malaria și febra dengue. În 1998, inundațiile masive din America de Sud au dus la focare mortale de holeră, iar în Africa de Est s-au înregistrat epidemii de malarie și febra Rift Valley. Rachel Lowe, de la Centrul de Supercalcul din Barcelona, atrage atenția asupra faptului că „cele mai mari probleme tind să apară acolo unde vremea neobișnuită coincide cu inegalități socioeconomice”.
Recifele de corali din oceanele tropicale sunt în pericol major. În toate cele trei super-El Niño anterioare, albirea coralilor a afectat grav ecosistemele marine. NOAA avertizează că recifele sunt din nou în pericol de albire masivă în 2026. „Dacă este un punct de cotitură, nu își vor reveni la nivelul la care se aflau înainte”, subliniază Michael Meredith, de la British Antarctic Survey.
Se estimează că 2027 va fi cel mai fierbinte an din istorie, datorită combinației dintre El Niño și încălzirea globală. În Sudanul de Sud, temperaturile au depășit cu 4°C media, provocând un stres extrem asupra populației. „Aceste evenimente pot fi un șoc considerabil... depășind ceea ce este capabil corpul uman din punct de vedere fizic”, explică Liz Stephens, de la Universitatea din Reading.
După El Niño, Pacificul ar putea trece într-o fază La Niña în 2027, un fenomen care răcește globul, dar care poate aduce alte fenomene extreme, precum secete urmate de inundații. „Ne aflăm mult mai frecvent fie în faza El Niño, fie în cea La Niña decât în faza neutră”, spune Ilan Kelman. „Putem și ar trebui să fim pregătiți pentru asta.”