Muzica rap underground din România a devenit un spațiu în care idei politice radicale sunt reinterpretate și legitimate. Un studiu pe această temă, realizat de profesoara de istorie Lavinia Georgiana Marcu, arată cum piese ale unor artiști rap români promovează naționalismul, ortodoxia, cultul „martirilor” și al „Sfinților Închisorilor”, cu referințe la Mișcarea Legionară.
Cuprins:
Potrivit autoarei, „recurența acestor idei construiește un imaginar în care religia, națiunea și memoria represiunii devin repere centrale de identitate și rezistență”, iar „discursul pune selectiv în prim-plan figuri și simboluri asociate Mișcării Legionare, subliniindu-le statutul de victime și martiri și estompând în mare măsură afilierile lor politice și responsabilitatea pentru violența interbelică”.
Studiul „Reinterpretarea trecutului interbelic: simbolismul și memoria neolegionară în hip-hop-ul underground românesc” a fost distins de Centrul Rațiu pentru Democrație cu premiul „Christopher Coker” pentru Cercetare Istorică din 2026. Premiul a fost acordat de către Nicolae Rațiu, în cadrul evenimentului „Dialogurile Rațiu despre democrație 2026”.
Lavinia Georgiana Marcu pleacă în analiza sa de la modul în care, în cadrul Mișcării Legionare, muzica a depășit rolul de simplu instrument și a devenit identitatea mișcării, creând legături și recrutând adepți.
Muzica pentru adepții Mișcării Legionare a depășit, în opinia acesteia, cu mult funcția de instrument de propagandă și a devenit un element central al identității mișcării, creând legături comunitare și recrutând adepți.
„Istoricul Oliver Jens Schmitt observă că «nici înainte, nici după, societatea românească nu a fost mobilizată politic prin cântec la fel de puternic ca în perioada de apogeu a Mișcării Legionare». Pentru legionari, cântecul nu era doar un mijloc de transmitere a ideologiei, ci o expresie a apartenenței spirituale și politice. Repertoriul legionar integra teme precum ultranaționalismul, misticismul ortodox, cultul lui Zelea Codreanu, sacralizarea trecutului, glorificarea sacrificiului de sine și crearea «omului nou». Cântecele însoțeau ritualurile publice (marșuri, adunări studențești, ceremonii religioase), dar pătrundeau și în spațiile private și cotidiene, inclusiv în ateliere și în vagoanele de tren, generând o experiență intensă de participare colectivă”, afirmă autoarea.
În perioada în care Mișcarea Legionară a deținut puterea politică (septembrie 1940 – ianuarie 1941), muzica de partid a căpătat un caracter obligatoriu, membrii fiind obligați să dețină culegeri de cântece legionare.
Prăbușirea regimului legionar și, ulterior, instaurarea dictaturii comuniste nu au dus la eradicarea completă a acestei memorii sonore, care a supraviețuit clandestin în comunitățile exilului politic și în închisorile comuniste.
După anul 1990, temele au fost reluate timid și au ajuns să fie promovate tot mai des în cadrul mișcărilor hip-hop, cea mai pregnantă fiind rapul underground. De aici au fost preluate în discursuri și intervenții publice ale unor politicieni asociați extremei drepte, în special din partidul AUR.
Autoarea studiului a identificat faptul că mesajele transmise de artiști precum Cedry2k (Stelian Crăciun), Dragonu AKA 47 (Dragoș Tudorache), Sișu Tudor și Underman (Gabriel Nicolae) se intersectează cu teme asociate dreptei radicale.
„Muzica lor combină referințele la Mișcarea Legionară cu un cult al eroilor naționali, cu memoria «Sfinților Închisorilor», cu naționalismul și misticismul ortodox. Mai multe fire tematice se regăsesc în repertoriile lor. Unul dintre ele este însușirea directă a unor cântece și poezii asociate legionarismului. Rapperii Underman și Aforic folosesc drept refren al piesei «Nici un pas înapoi» versuri preluate din cântecul legionar «Șoim român». Însușiri similare apar în repertoriul lui Cedry2k.
Pe lângă interpretarea poeziei lui Radu Gyr «Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane», Cedry2k cântă «Unde-s nebunii», pe baza creației lui Demostene Andronescu, fost membru al Frățiilor de Cruce, și «Strigăt», pe baza creației lui Constantin Oprișan, membru al Mișcării Legionare.
Piesele de rap conțin și referințe directe la Codreanu, prezentat nu doar ca figură istorică, ci ca simbol al purității morale și al rezistenței împotriva sistemului. Unii artiști se poziționează explicit drept moștenitori ai lui Codreanu sau îl înfățișează ca martir”, afirmă Lavinia Georgiana Marcu, care oferă și exemple de versuri asociate unor lideri ai Mișcării Legionare:
*„Suntem copiii Sfântului Andrei, ai lui Neagoe Basarab, Antim Ivireanul, Ștefan cel Mare, Corneliu Zelea Codreanu, Paisie Olaru și Arsenie Boca!“ (Dragonu AKA 47 & Flou Rege în piesa „Ardem!“, 2011)
*„Haarp Cord e Ștefan cel Mare, Codreanu și Radu Gyr, / Haarp Cord e Brâncoveanu, Gafencu și alți martiri.” (Stres feat. Eufonic, Dragoș Miron, Tudor Sișu și Tecko Starr, „Simte HaarpCord”, 2016).
Cercetătoarea a mai identificat cum mitul „Sfinților Închisorilor” și al partizanilor anticomuniști este împletit cu misticismul ortodox, transformând deținuți politici asociați Mișcării Legionare, precum Valeriu Gafencu, George Manu și Iustin Pârvu, în eroi sacri.
Afilierile lor legionare și rolul mișcării în violența politică interbelică sunt minimalizate, în timp ce martiriul lor sub represiunea comunistă și rezistența lor anticomunistă sunt amplificate:
*„Experimentul Pitești, oameni de valoare ai neamului condamnați ca infractori.
Fără rațiune, preoți și intelectuali care au pierit la Canal”. (Haarp Cord feat. Rashid, „Flori de mucigai”, 2012)
*„Sângele vărsat de martiri și sfinți nu se uită cu timpul / […] Valeriu Gafencu, un model și un exemplu”. (Haarp Cord, „Un singur gând”, 2012). Haarp Cord a fost un grup de hip-hop underground ai cărui membri au inclus artiști precum Dragonu AKA47 și Tudor Sișu, alături de alți colaboratori.
Acești artiști folosesc, potrivit autoarei, teme conspiraționiste și antisemite, prin care construiesc o opoziție simbolică între „noi” și „ei” și identifică diverși dușmani, de la „sioniști” și presupusul control evreiesc asupra rețelelor financiare până la „Protocoalele Sionului” și „Noua Ordine Mondială”. În plus, producția artistică a acestor artiști conține numeroase referințe la credință și invocă în mod repetat idealul familiei tradiționale, articulat adesea prin mesaje homofobe1 și prin respingerea diversității:
*„Sfinții Părinți, monahi mistici, Vorbind despre viața veșnică”. (Haarp Cord, „Bucurie în replică”, 2011);
*„N-am de gând să fiu de acord cu idei progresiste impregnate de păgânism.
Eu sunt român” (Tudor Sișu și Anastasia, „Un drum lung”, 2016)
Dintre artiștii examinați de Lavinia Georgiana Marcu, Cedry2k oferă unul dintre cele mai clare exemple de intersecție între ortodoxie, naționalism, anticomunism și referințe la memoria Mișcării Legionare.
Autoarea studiului a rată că Cedry2k a participat la evenimente organizate de instituții ortodoxe, precum și de alte organizații, inclusiv la școala de vară „Fenomenul Pitești”, organizată de Memorialul Pitești, precum și la conferința „Modele și antimodele”, organizată de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei.
La un alt eveniment, „Cedry2k - rapperul care a descoperit pe Dumnezeu”, artistul a fost prezentat de A.S.C.O.R. Alba Iulia, în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă. Mai mult, Cedry2k și Dragonu AKA 47 au apărut într-un manual de religie de clasa a VIII-a drept „modele pentru adolescenți”.
În albumul „Sfinții Închisorilor”, temă prin care acesta se asociază în modul cel mai evident cu Mișcarea Legionară, Cedry2k enumeră figuri asociate cu detenția politică: „Cinstiți memoria Sfinților Închisorilor / Suferința și curajul Mărturisitorilor”, urmat de „Căpitanul Codreanu, Bordeianu, George Manu / Traian Trifan, Oprișan, Ogoranu”, alături de Radu Gyr, Iustin Pârvu și alți clerici și deținuți politici. Coperta albumului îl înfățișează pe artist în haine de deținut, pe fundalul unor fotografii ale celor persecutați în închisorile comuniste. Piesa-titlu „Sfinții Închisorilor” a atins, din 2015, peste 6,7 milioane de vizualizări pe YouTube.
Piese ale artistului Cedry2k analizate în cadrul studiului:
*„Inconvenabil” - detenția este descrisă prin imagini explicit religioase: „Au suferit de neimaginat la Canal, Aiud, Jilava / (…) Spălându-și patimile, făcând loc Duhului Sfânt / Să-i umple pe dinăuntru, adâncindu-le gândurile.”
*„Vipere” - deținuții politici sunt portretizați drept „mărturisitori” care „și-au apărat neamul”, în timp ce experiența Pitești este transpusă în prezent: „Își torturează propriul neam când dușmanul le spune s-o facă / Fiarele îmi amintesc de Eugen Țurcanu / Că veacul ăsta în care te uiți e un experiment Pitești.”
*„Același joc” - referiri la „slugi evreiești”, „proștii lui Soros” și „temple masonice”.
*„Paznic Carpatic” - referințe la „sioniști prădători”.
*„Colaborasionism” - România este „sub călcâiul evreilor”.
*„Conspirasionism” - dezbaterea publică despre Holocaust legată de presupuse interese ascunse.
*„Apocalipsa Verbală” - „Nu cred în remiză, nu-l cred pe Elie Wiesel.”
*„Noile ordine mondiale” - invocă „Illuminati”, „Grupul Bilderberg”, FMI și un presupus „guvern mondial”.
*„România furată” - Uniunea Europeană este asociată cu „propaganda gay”.
*„Prometeu” - piesă în care critică plângerile depuse împotriva sa: „M-au reclamat europenilor pentru discurs de ură”, urmat de o invectivă la adresa ONG-urilor: „Dar nu-mi pasă / De ONG-urile alea de căcat / Cu gura lor murdară, mai murdare decât toaletele publice!“
Lavinia Georgiana Marcu a analizat, în total, aproximativ 500 de piese ale unor artiști identificați printr-o selecție preliminară pe baza temelor naționaliste, religioase sau radicale. Din acest corpus au fost selectate 110 piese, pe baza referințelor explicite la Mișcarea Legionară, Zelea Codreanu, la figuri asociate, la represiunea comunistă, la așa-numiții „Sfinți ai Închisorilor” și la alte teme asociate extremei drepte.