Un tânăr de 18 ani care participa la o cursă montană deasupra lacului Como, pe o vreme rea și înghețat de frig, a fost găsit de echipa de salvare din Italia „practic mort”, iar astăzi trăiește grație unei proceduri medicale rare, anunță ziarul local Corrierre Della Sera.
Cuprins:
După ce inima lui s-a oprit o oră și jumătate, a avut nevoie de o îngrijire îndelungată și tratament la spitalul Papa Giovanni din Bergamo.
„Era practic mort. Inima s-a oprit, plămânii s-au oprit, 21 de grade temperatură corporală: mort”, așa l-a descris Luca Lorini, directorul Departamentului de urgență și terapie intensivă al spitalului Papa Giovanni din Bergamo, pe tânărul pe care l-a avut în față pe 27 septembrie. Iar ieri, acesta stătea lângă el, povestind bucuria de a fi în viață.
Jiri Marzi, din Griante, provincia Como, participa la Maratonul Trail Lago di Como. Ploua, traseul a fost scurtat din mers, el a greșit poteca și, ud leoarcă, îmbrăcat doar cu pantaloni scurți și tricou, a înfruntat cele 5 grade Celsius de la 2.000 de metri altitudine, între Sasso Bellora și Monte Bregagno, deasupra localității Menaggio.
Epuizat, s-a oprit să se odihnească, iar frigul l-a cuprins: „Mi-am spus că nu voi reuși. Nici măcar nu puteam să iau telefonul, pentru că degetele îmi erau înghețate. Am acceptat lucrurile așa cum erau, nu m-am descurajat niciodată și am încercat să rămân conștient cât mai mult posibil, cred că aproape până în ultimul moment. Apoi nu-mi mai amintesc ultimele minute”.
Temperatura corporală i-a scăzut, iar la 28 de grade inima i s-a oprit. Metabolismul i-a încetinit cu 80% și tocmai asta l-a ajutat să supraviețuiască. La punctul de control nu a fost văzut sosind, așa că au pornit căutările.
Când l-au găsit, temperatura corporală îi era de 21 de grade, iar inima nu mai bătea de o oră și jumătate. În 20 de minute elicopterul l-a dus la spitalul Papa Giovanni, unde în 17 minute a fost conectat la aparatul ECMO.
„În medicină spunem că timpul înseamnă mușchi și viață”, amintește Lorini. Oxigenarea extracorporală cu membrană îi preia sângele, îl oxigenează și îl dezoxigenează într-un plămân artificial, apoi îl reintroduce în corp. Așa funcționează procedura cu aparatul ECMO.
Tânărul de 18 ani a rămas conectat la aparat timp de șase zile, apoi a stat nouă zile în terapie intensivă, două săptămâni pe secție și patru săptămâni în recuperare.
„Când m-am trezit, spune el, primul lucru pe care mi-l amintesc e mama, care mă întreba ceva, iar eu îi răspundeam. Apoi, prima mea întrebare a fost dacă mi-au dat medalia. Nu pot înțelege cum a fost posibil. A fost un miracol. Și le mulțumesc tuturor celor care m-au ajutat”.
Jiri Marzi nu a rămas cu urmări în urma acestui incident, în afară de o ușoară durere la vârfurile câtorva degete. Un aspect deloc neglijabil, având în vedere că este pianist și se află în ultimul an la liceul muzical, unde s-a întors săptămâna trecută.
„Este o procedură pe care o facem de două ori pe an, și până acum a fost făcută de vreo 50 de ori, chiar și în condiții mai grave. Pacientul s-a salvat și datorită constituției fizice puternice și vârstei tinere. Dar a fost esențial să aibă în jur oameni care știau ce trebuie făcut și cum să acționeze rapid: în fiecare an, la spitalul Papa Giovanni se organizează cursuri de formare pentru ECMO, care durează trei zile”, explică șeful secției de Terapie intensivă, Luca Lorini.
Medicul a prins primele intervenții de acest fel, când lucrurile erau foarte diferite: „Pe atunci trebuia să deschidem toracele și puțini supraviețuiau. Acum însă, chiar și după atâția ani, să vezi în stare bună de sănătate pe cineva pe care l-ai văzut mort este o senzație pe care nici măcar un salariu de fotbalist nu o poate răsplăti”.