Libertatea prezintă cazul Narcisei Constantin, mamă cu trei copii, care e doar unul dintre românii condamnați pentru că spitalele fug de bolnavii fără activitate conștientă. Ei pleacă din țară pentru o șansă la viață.
Cuprins:
De Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan
Pe 15 ianuarie 2018, în satul Ghimpați, din Giurgiu, Narcisa Constantin se întoarce de la cumpărături.
Ajunge la 50 de metri de casa unde locuiește alături de soț și de cei trei copii, de 5 ani, 2 ani și de cel mic, sub un an.
O mașină o lovește.
Narcisa nu apucă să povestească niciodată accidentul, pentru că, din acel moment, ea intră într-o stare de inconștiență.
Este transportată de urgență la București, la Spitalul Municipal, în comă.
De atunci, Narcisa Constantin schimbă sau ajunge în pragul a 6 spitale: Municipal, Bagdasar-Arseni, Sfântul Luca, Geronto Med, Elias și Filantropia.
Ajunge să stea 9 zile la un hotel din București.
Disperată și fără soluții, familia sa o duce până și într-un apartament din Dudu, comuna Chiajna, unde o înghesuie alături de bătrâni, copii și rude apropiate.
O hrănesc printr-un tub direct în stomac, i se adaugă multiple probleme urinare și pulmonare.
Iese din comă, dar rămâne în stare vegetativă și își poate mișca doar ochii.
Pe 15 ianuarie 2018, la prima internare, medicii de la Municipal consemnează:
Pe 2 mai 2018, când o externează, doctorii scriu:
Parcursul luptei pentru viața Narcisei este o succesiune de acceptări și de respingeri.
Trei spitale au tratat-o: Municipal, Bagdasar-Arseni și clinica privată Geronto Med.
Trei spitale au refuzat-o: Sfântul Luca, Elias și Filantropia.
15.01.2018 – accident Ghimpați
15.01.2018 – 02.05.2018 – Spitalul Municipal (Universitar) București
02.05.2018 – 10.07.2018 – Spitalul Bagdasar-Arseni
12.07.2018 – programată la Spitalul Sfântul Luca – refuzată
10.07.2018 – 19.07.2018 – Hotel Zenix, București, vizavi de Piața Progresul, transportată aproape zilnic la camera de gardă a Spitalului Bagdasar, când i se face rău
19.07.2018 – 30.07.2018 – Clinica Geronto Life Med, spital privat
30.07.2018 – Spitalul Elias – refuzată
30.07.2018 – 31.07.2018 – acasă
31.07.2018 – Spitalul Filantropia – refuzată, "este un caz mult prea grav"
01.08.2018 – Transportată la Spitalul Municipal – camera de gardă
Pentru fiecare dintre spitale, familia a păstrat documentele.
Și amintirile.
"Cel mai mult m-a durut la Sfântul Luca. Mi-au dat, de la Bagdasar, continuarea recuperării la Spitalul Sfântul Luca, joi, 12 iulie. Când m-am prezentat, nu au vrut să mă primească! Că sunt țigan. Pe cuvântul meu! Asta am și scris. Că am făcut o plângere acolo, la Sfântul Luca. O doamnă doctor de la recuperări, îi știu și numele, mi-a zis. Și mi-a spus că a primit telefon de la un domn doctor de la Bagdasar să nu o primească."
Pe 17 iulie 2017, tatăl tinerei a scris o plângere pentru conducere Spitalului Sfântul Luca.
Tonul hârtiei are ceva între un răvaș amar către Vodă și un mesaj decupat din litere de ziar, ca pe vremuri.
Iar textul sună astfel:
"Subsemnatul Constantin Viorel, tatăl pacientei Constantin Narcisa: copilul meu nu vorbește, nu poate să meargă, este imobilizat în urma unui accident rutier, a fost lovită de către o mașină. Doamna doctor de la Sf. Luca mi-a spus că nu poate să o primească, pentru că a sunat-o doctorul de la Bagdasar (recuperare) și nu vrea să o mai primească pe motiv că suntem țigani și că mirosim urât. Vă rog să luați la cunoștință și să vă informați de starea lui Constantin Narcisa – are viața pusă în pericol."
"Fata mea a stat în comă profundă până în martie, când era la Municipal. Atunci a deschis pentru prima oară ochii. Le mulțumesc doctorilor de acolo, au făcut tot posibilul să-mi țină copilul în viață", povestește Viorel Constantin, tatăl.
Familiei i s-a spus, permanent, că e un caz grav, prea grav pentru spitalele care au refuzat-o.
Prea grav și pentru soțul ei, care "a părăsit-o imediat după accident, că n-a vrut să rămână singur, cu trei copii pe cap", spune tatăl Narcisei.
Bărbatul n-a mai vrut să știe nimic de ea.
Toată istoria e greu de dus.
Insuportabile sunt suferințele, așa cum reies ele din detaliile medicale documentate de familie, insuportabilă e cadența spitalelor care au spus, unul, "Da" și altul, "Nu", insuportabile sunt imaginile cu muștele pe care o bătrână le dă la o parte de pe fața fetei, care nu se poate apăra, când a fost dusă acasă, în lipsă de soluții.
Sistemul românesc de sănătate nu are obișnuința de a trata cazurile celor care ies din comă, dar rămân în stare vegetativă.
Greu de dus pentru noi, cei care ne putem exprima, e și ideea că oamenii aceștia, spun specialiștii, nu pot comunica, dar simt ceea ce li se întâmplă.
De fapt, ne simt pe noi, căci faptele noastre sunt singurele care le îndrumă viața asupra cărora trupurile lor nu mai au niciun control.
Tratamentele pacienților în stare vegetativă sunt extrem de scumpe.
Iar menținerea lor în viață și recuperările, căci se întâmplă și astfel de cazuri, țin de resurse și de o organizare pe care România nu le deține.
În cazul Narcisei Constantin, 22 de ani și mamă a trei copii, șansa a venit din Franța.
Ea muncise o vreme acolo.
Pe 16 august 2018, pleacă în Franța, cu o ambulanță privată, pusă la dispoziție de casa de avocați care a preluat cazul.
Pe 20 august au început investigațiile.
"Plătiți tot dumneavoastră?", îi întreabă Libertatea pe cei de la Casa de avocatură JGV și Asociații, specializați în accidente rutiere.
"Nu, cine are asemenea posibilități?", spun avocații.
Tânăra este internată la Le Kremlin-Bicetre Hopital.
Spitalul, a cărui construcție a început în 1634, a fost folosit, pe rând, ca spital militar, orfelinat, ospiciu, închisoare, apoi a redevenit clinică medicală.
"Narcisa a locuit, în trecut, în Franța și beneficiază de o asigurare de sănătate, astfel încât toate costurile de spitalizare vor fi suportate de statul francez", explică avocații.
Viața ei rămâne în pericol.
Libertatea a încercat să ia legătura cu reprezentanții Spitalului Sfântul Luca, pentru a explica de ce un medic a refuzat să o trateze pe Narcisa Constantin și de ce a jignit-o, dar până la publicarea materialului, nu a primit niciun răspuns.