De Alexandra Nistoroiu,

de Alexandra Nistoroiu
Acoperirea pentru vaccinul ROR a fost de 17,4% în anul 2018, și de 2,3% în primul trimestru al anului 2019.

Acestea sunt datele cele mai recente, într-o localitate din județul Ialomița din țara în care rujeola a ucis peste 60 de oameni în epidemia actuală.

Am mers la Țăndărei să înțeleg cum a uitat un întreg oraș de copiii săi.

Devenit celebru din cauza grupării de trafic de copii care a făcut peste 180 de victime, Țăndărei este un oraș sărac.

Vilele în culori pastel ale interlopilor contrastează puternic cu barăcile dărăpănate și blocurile scunde în care locuiesc cei mai mulți dintre localnici.

Pe hârtie, în orașul din câmpia Bărăganului locuiesc peste 13.000 de oameni.  Pe timp de ploaie, însă, orașul pare unul părăsit. Trotuarul din fața primăriei e ștanțat din loc în loc de arbori fără coroane, care îi dau un aer dezolant.

Cabinetul medical din bucătăria primăriei, campania de „recuperare” a vaccinării

Este liniște pe strada București, unde se află, pe lângă primărie și consiliul local, poșta, poliția, toate aliniate una lângă alta pe o distanță de nici 20 de metri.

Tot pe strada București ajunge astăzi, chiar de la Capitală, ministrul Sănătății, alături de delegația formată din oameni de la UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății. Astăzi au o misiune: trebuie să aducă Țăndărei în rândul lumii.

Se dă startul la ceea ce ministerul și partenerii săi numesc „campania de recuperare a vaccinării în localitate”.

Țăndărei vaccinare

Sesiune de informare pe tema vaccinării, la Consilul LocalȚăndărei

Până vineri inclusiv, la primărie vin să lucreze toți cei cinci medici de familie din Țăndărei, cu asistentele lor, dar și cu mediatorul social, asistenții comunitari, angajații DSP Ialomița și ai serviciului de ambulanță din zonă.

Pentru patru zile, bucătăria primăriei devine cabinet medical. Aici se văd pacienții și se înțeapă vaccinurile. Oamenii se așază cuminți la rând  după ce participă la sesiunile de informare ce au loc în sala mare a consiliului local.

Sesiunile de informare durează 15-20 de minute. Angajații direcției de sănătate publică, alături de asistenții comunitari, explică simultan către cel puțin 20 de adulți și copiii lor – cu fiecare minut mai neliniștiți, că vaccinurile sunt sigure și eficiente.

Discursurile medicilor de la DSP sunt întrerupte des de scâncete de copii și zgomot de baloane care explodează, dar și filmate din toate cele patru colțuri ale mesei lungi ale consiliului de câte un operator TV pentru știrile din această seară.

La final, organizatorii nu verifică atât de mult dacă participanții au înțeles ce li s-a explicat, cât se asigură că merg în cabinetul improvizat să vaccineze măcar un copil.

Din exces de zel, o bunică și cei doi nepoți ai ei, deja vaccinați la zi, sunt opriți cu insistență în sală până se eliberează la cabinet, deși au spus deja că nu au nevoie să intre acolo.

„Dacă noi suntem vaccinați, n-are rost să mergem acolo”, se tânguie discret femeia, dar cedează și intră la loc, cât să mai asculte o sesiune de informare.

„Este prima dată când ne vorbește cineva de vaccinare”

„Este prima dată când a venit cineva să ne vorbească despre vaccinare”, spune cu candoare o femeie care poartă în spate ghiozdănelul roz al fiicei sale.

Cu o mână ține un balon colorat, cu cealaltă îl ajută pe băiețelul său să nu cadă de pe scaunul prea înalt pentru el.

Femeia are cinci copii: cel mai mic are un an și opt luni, cel mai mare 22. În tot timpul ăsta, nimeni n-a venit – nici acasă la ei, nici în cabinetul medicului de familie – să le explice ce e cu vaccinurile. Dar și-a dus toți copiii la vaccinare, pentru că așa știa că trebuie să facă.

„Și acum, dacă e alt vaccin pe care pot să-l facă,  ceva de care au nevoie, eu nu mă opun”

A ajuns aici pentru că așa i-au spus „doamnele de la primărie”, ca mai toată lumea din sală. Cele trei asistente comunitare și mediatorul social au mers, din casă în casă, să cheme oamenii la centrul de vaccinare. „De la primărie… Au venit acasă să ne cheme”, spune mama unei adolescente cu vaccinurile la zi.

Curioși, cei din Țăndărei au venit, mai ales că subiectul era nou pentru cei mai mulți.

Campania de „recuperare” a vaccinării. Medici de la DSP explică beneficiile vaccinării localnicilor din Țăndărei

„Ultima campanie de informare privind vaccinarea a avut loc în urmă cu trei-patru ani”, spune chiar unul dintre medicii de familie Eustațiu Dan Moise.

Mii de pacienți neasigurați și cu acces redus la servicii medicale

Medicul are în listă aproape 4.000 de pacienți, din care 800 nu au asigurare medicală. O colegă a doctorului Moise are pe listă jumătate din pacienți neasigurați. Iar cei care se știu fără asigurare medicală accesează greu spre deloc servicii medicale în România. Lor li se pierde urma cel mai ușor.

La coada gălăgioasă din fața cabinetului-bucătărie o întâlnesc pe Jessica, o tânără tăcută, cu părul des și lung până la șolduri. Abia a ajuns la primărie și s-a pus la rând „să-l vadă medicul pe Neymar”. Neymar, „ca fotbalistul”, e fiul ei.

Când Neymar se plictisește de suzetă, Jessica o mai ține între dinții ei, fiindcă n-are unde să o pună. Neymar are șase luni, Jessica are 16 ani. Un copil mai mare, cu unul mai mic în brațe. De la nașterea celui mic, niciun medic nu i-a mai văzut pe niciunul dintre ei.

„Vom sta aici o săptămână și vom vaccina toată comunitatea”

În timp ce vorbim și încerc să-l fac pe Neymar să râdă, în primărie intră ministrul Sănătății, iar camerele se năpustesc asupra ei.

Sorina Pintea vine cu  un mesaj clar: „Vom sta aici o săptămână și vom vaccina toată comunitatea”.

După scurte declarații intră în sala Consiliului Local, unde a început alta din sesiunile de informare. Echipele de filmare o urmează.

În luminile camerelor TV, Pintea se așază lângă o fetiță de cinci-șase ani:

„Îmi faci și mie loc lângă tine? Cum te cheamă? Grațiela. Ce nume frumos!”. Ia copilul la ea în brațe, fără să ceară voie și continuă dialogul cu fetița și tatăl ei.  El are trei copii, iar familia locuiește în Anglia. Medicii de-acolo au mai oferit niște vaccinuri celor mici, dar tatăl nu mai știe exact care.

Interogatoriul la care participă și ministrul, și una din asistentele comunitare are loc în fața camerelor de filmat, iar tatăl se fâstâcește. Este întrebat inclusiv ce vaccinuri a făcut el în copilărie. Șochează când spune că nu-și amintește să fi făcut cândva vreunul.

Apoi Sorina Pintea merge să discute și cu alți părinți, iar ulterior se întoarce la jurnaliști, de această dată pentru o conferință de presă.

La prezidiu nu se află nici primarul orașului, nici un reprezentant DSP, de fapt nimeni implicat direct în sănătatea publică pe plan local. La conferință, în afară de ministru vorbesc doar Gabriel Vockel, reprezentantul UNICEF, și dr. Miljana Grbic, șefa biroului OMS pentru România.

Sorina Pintea: „Dacă  sintagma «obligativitate» este scoasă din lege, nu am rezolvat nimic”

„Toți copii trebuie să fie protejați de boli pe care nu este necesar să le contracteze”, spune Vockel, care vine din Germania, unde refuzul vaccinării a început să fie amendat, fiind considerat o amenințare la sănătatea publică.

Între timp, legea vaccinării este încă blocată în Parlamentul României. Ministrul își exprimă din nou susținerea pentru conținutul legii. „Dacă  sintagma «obligativitate» este scoasă din lege, nu am rezolvat nimic”.

„Noroc că de gripă ne-a ferit Dumnezeu”

La sfârșitul uneia din sesiunile de informare, un bărbat își face curaj să pună o întrebare. Doi dintre copiii lui „au bubițe ca de pojar” și vrea să știe dacă îi poate vedea un medic.

Angajata DSP se alarmează și trimite acasă toată familia: părinții și patru copii, ca să nu se îmbolnăvească și alți copii.

Părinții șoptesc între ei despre cazurile de pojar de la școală, tot mai des întâlnite în ultimele zile.

„Nu trebuie să-ți fie frică, ești bărbat”, își încurajează o mamă fiul de 10 ani. Și-a adus ambii băieți să vadă dacă este nevoie de încă o doză de vaccin antirujeolic.

Pe ultimele le-a făcut fiecare din copii pe la cinci-șase ani. Mama spune că și-ar fi întrebat medicul de familie, dar „de cele mai multe ori nu-l găsim la cabinet”.

Nu doar că nu și-a pus problema să le refuze copiilor vaccinul ROR. A vrut să le facă și vaccinul gripal. „Dar ne-a spus că trebuie să-l cumpărăm, că nu au pentru copii. N-am mai făcut. Noroc că de gripă ne-a ferit Dumnezeu”.

Părinții refuză vaccinurile din teamă

„E multă debusolare la noi”, rezumă bine situația Nicușor Lefter, facilitator comunitar pentru DSP Ialomița. Lefter ajută DSP să ajungă la comunitatea romă, în diferite campanii de sănătate publică.

Explică astfel eșecul campaniilor de vaccinare în județ: „Medicii și nu numai au spus în presă că vaccinurile nu sunt benefice. Oamenii sunt blocați de teamă, refuză din teamă. Și-apoi, foarte mulți copii minoritari sunt plecați în diaspora, nu ajungem la ei”.

După ora 13, se golesc atât centrul de informare, cât și cabinetul ad-hoc. „Hai să facem poză cu doamna ministru”, îi spune entuziasmată o doctoriță colegei sale.

Autoritățile locale și medicii dau vina pe minoritățile etnice și religioase

I-am rugat atât pe medicii de familie, cât și pe primarul localității, și pe Veronica Nica, responsabilă de promovarea sănătății la DSP, să îmi explice cum a ajuns Țăndărei la o rată a vaccinării atât de mică. Toți s-au grăbit să-mi dea aceeași explicație: că minoritatea romă tinde să refuze vaccinarea sau lipsește din evidențele medicilor.

„Din cauza migrației populației de etnie romă în țările europene… sunt plecați foarte mulți, dar își lasă și copiii aici în grija rudelor, și atunci mai greu de identificat și mai greu de informat în sensul acesta”, explică primarul Nicoleta Toma.

Doar că la Țăndărei majoritari sunt românii: 65,47%, conform ultimului recensământ. Romi sunt 10,86% dintre locuitori, iar pentru ceilalți, apartenența etnică nu este cunoscută. Și nu ajungi la o rată a vaccinării de 2,3% în 2019 fără o mare problemă de acoperire și în rândul etniei majoritare.

„Fiecare cu credința lui”, spun resemnați medicii

Dr. Moise dă vina și pe generala lipsă de informare în rândul pacienților. „Ei nu sunt informați, nu știu pentru ce să se facă un vaccin. Și avem o dificultate de comunicare. Mai există o minoritate religioasă care nu acceptă vaccinurile, penticostalii cred”. Nu știe exact care este sursa acestor refuzuri. Recunoaște că nu și-a întrebat pacienții: „fiecare cu credința lui”.

„Există și refuzul motivat religios de o parte din comunitatea romă”, spune Veronica Nica. „Sunt cei care spun că își pun încrederea în Dumnezeu și că nu au nevoie de vaccin. Sau și-au creat mituri, în jurul unui copil care a făcut o anumită boală și presupun ei că de la vaccin…”.

Anul trecut, din cei 720 de copii catagrafiați, au fost vaccinați 126, la nivelul întregii localități.

La finalul primei zile a campaniei de „recuperare a vaccinării” au fost vaccinați 50 de copii din Țăndărei (de la bebeluși la adolescenți de 15-16 ani). Adică de 50 de ori mai mult decât în toată luna martie.


 Citește și: 

120 de condamnați în Anglia, niciunul în România! Același procuror DIICOT care nu i-a cercetat pe colonelul SRI Predoiu, fratele șefului SIE, și pe ceilalți ofițeri din dosarul de trafic de minore „Shanghai” a ratat toți inculpații în „Academia de Trafic de Minori Țăndărei”!

VIDEO/ Cum s-a făcut de râs justiția din România! Imaginile complete ale perchezițiilor DIICOT din Țăndărei, 2010: elicoptere, 120 polițiști, 200 jandarmi, oameni ridicați din pat, bani și AK-47 confiscate. Finalul: toți interlopii au scăpat în primă instanță

Prima reacție după articolele Libertatea: DIICOT a făcut apel în cazul Țăndărei!

Scrisoarea tulburătoare și imagini cu bebeluși scoși la cerșit, trimise de ofițerul de poliție care a coordonat operațiunea „Țăndărei” în UK: „E o perioadă tristă pentru Justiția din România”

Dosarul „Țăndărei”, simbolul unei Românii unde mafioții capătă tot mai multă putere. Polițist: „România, o țară unde infractorii ne sfidează de la bere!”