Țara care are locuri în buncăre pentru toți locuitorii: „Nu e ca la hotel, dar suntem unici în Europa!”. Câte adăposturi sunt în România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Finlanda are adăposturi pentru întreaga populație în caz de atac. Țara dispune de 50.500 de buncăre care pot adăposti 4,8 milioane de oameni simultan, relatează Bild. În România sunt puțin peste 4.500 de buncăre, dintre care 1.200 sunt în București.
Cuprins:
Să nu te încrezi niciodată în ruși!
În timp ce 26 de țări ale UE au crezut că odată cu sfârșitul Războiului Rece amenințarea militară era istorie, finlandezii nu au crezut niciodată asta.
De la trauma Războiului de Iarnă din 1939-1940, când Armata Roșie le-a invadat țara, nordicii au continuat să construiască buncăre.
„Țara celor 1.000 de lacuri” are o rețea impresionantă de 50.500 de adăposturi civile, capabile să găzduiască simultan 4,8 milioane de persoane. Această infrastructură de apărare civilă este unică în Europa.
Adăposturile sunt obligatorii prin lege
Legislația finlandeză prevede că orice complex de clădiri cu o suprafață mai mare de 1.200 de metri pătrați trebuie să aibă un adăpost, indiferent dacă este vorba de zone rezidențiale sau locuri de muncă.
În Helsinki, numărul locurilor în adăposturi depășește chiar populația orașului (aproape 700.000 de locuitori).
Cel mai mare adăpost din capitală are o capacitate de 6.000 de persoane. Situat la 20 de metri sub pământ, acesta poate rezista chiar și unui atac nuclear, potrivit lui Tomi Rask, instructor de protecție civilă.
Utilizare duală
Întreținerea Buncărului Helsinki, construit între 2003 și 2006, este costisitoare.
Însă, în timp de pace, adăposturile au și alte întrebuințări. Cel din Helsinki funcționează ca sală de fitness, loc de joacă pentru copii, teren de hochei și handbal, precum și parcare subterană.
Sistemul de ventilație asigură o calitate a aerului superioară multor săli de sport din Germania, de exemplu.
„Nu suntem hotel”
Fiecare finlandez este instruit să aibă pregătite provizii pentru 72 de ore, inclusiv alimente, medicamente, articole de igienă și divertisment. „Plus lanterne, baterii, o saltea și propriul sac de dormit! Nu suntem un hotel”, a insistat instructorul de apărare civilă Rask.
Pe listă, pe care fiecare gospodărie finlandeză a primit-o pentru situații de urgență, se mai numără, tablete de iod și, dacă este posibil, articole de divertisment precum cărți, jocuri, hârtie și pixuri.
Țigările și alcoolul sunt interzise în buncăr.
Turiștii au acces la buncăre
Liniștitor pentru turiștii din Finlanda: reglementările naționale privind buncărele prevăd în mod explicit că turiștii au acces și la adăposturi.
Nu doar ventilația și extracția aerului sunt reglementate până la cel mai mic detaliu. Există, de asemenea, planuri pentru momentul în care rețeaua de telefonie mobilă de urgență va fi activată sau dezactivată.
În timp ce guvernul finlandez are un plan de a asigura un fel de suveranitate a știrilor în caz de urgență, se crede că Kremlinul este capabil de campanii masive de dezinformare.
„Ne cunoaștem vecinii, spune Raski, referindu-se la amenințarea rusă. Din păcate”.
Și există chiar și un fel de program pentru normalitate în circumstanțe excepționale: 8 ore de muncă, opt ore de somn, opt ore de timp liber. Conceptul din spatele acestuia: profesorii ar trebui să predea și în buncăr, iar asistentele ar trebui să aibă grijă de bolnavi.
Câte buncăre sunt în România
În contrast, Germania are doar 579 de adăposturi funcționale, cu aproximativ 480.000 de locuri în total. Întreținerea lor a fost oprită în 2007, din motive de cost.
În București sunt aproape 1.200 de spații în care populația ar trebui să se poată adăposti în caz de atac aerian. Adică un sfert din totalul buncărelor din toată țara, după lista oficială publicată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
În 2022, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, preciza că în România există 4.538 de buncăre.
