The Economist: România se teme că, orice s-ar întâmpla în Ucraina, va deveni mai vulnerabilă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Reputata publicație financiară The Economist face o analiză a efectelor pe care războiul din Ucraina îl are asupra României. Într-un reportaj de la poligonul Smârdan, jurnaliștii menționează că țara noastră este membrul NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, iar cucerirea de către ruși a Insulei Șerpilor poate fi un punct de unde Moscova să hărțuiască porturile românești.
„Rusia este acum aproape de Dunăre”, scrie The Economist, citându-l pe ministrul român al apărării, Vasile Dîncu. „Aceasta este o amenințare directă la adresa securității noastre naționale. Acestea sunt amenințări directe la adresa României, la care va trebui să răspundem”.
Autoritățile române se tem că Insula Șerpilor ar putea fi fortificată și folosită ca o bază de unde Rusia să hărțuiască porturile și transporturile românești din Delta Dunării, arată publicația, care mai notează că atacul rusesc a ucis aproape sigur eforturile României de a fora gaz sub fundul mării din apropiere.
The Economist îl citează și pe Dan Cîmpean, șeful Direcției Naționale de Securitate Cibernetică, ce subliniază că, de la începutul invaziei, atacurile cibernetice rusești asupra țintelor românești au crescut de 100 de ori.
Înainte de invazie, România a eșuat în a convinge NATO să ia în serios regiunea Mării Negre ca potențială zonă de conflict. Acum, războiul a forțat alianța să-și sporească prezența în România la un nivel similar cu cel din statele baltice sau Polonia. Franța a trimis deja 500 de soldați și există planuri de a desfășura în România un grup operativ mai mare condus de francezi. America și-a dublat prezența trimițând o escadrilă blindată de 1.000 de oameni. Italia, Germania și Belgia au acum forțe în România.
Una din primele decizii luate de președintele Klaus Iohannis după acțiunile Rusiei a fost de a crește bugetul alocat apărării de la 2% la 2,5% din PIB. The Economist menționează că această creștere este necesară întrucât România încă nu a reușit să retragă tancurile T-55, la care Uniunea Sovietică a început să renunțe din anii '80. De asemenea, România plănuiește să retragă la sol avioane vechi sovietice MiG-21 și a primit avioane de luptă americane F-16, la mâna a doua, din Portugalia și Norvegia.
O altă temă de îngrijorare a autorităților române, dincolo de transformarea Mării Negre într-un „lac rusesc”, vine de la posibilitatea unui conflict în Republica Moldova, scrie The Economist.
Unul dintre obiectivele Rusiei în Ucraina este să controleze o bandă continuă de teritoriu care ajunge până în Transnistria, o regiune pro-rusă care și-a declarat independența față de Moldova în 1992. Mica garnizoană rusă din Transnistria ar putea lua parte la un asalt asupra Odesei. Dacă Odesa și sud-vestul Ucrainei vor cădea, trupele române vor ajunge față în față cu forțele rusești.
Rusia ar putea încerca, de asemenea, să destabilizeze guvernul pro-european al Moldovei sau să-l înlocuiască cu o alternativă pro-rusă. Peste 640.000 de moldoveni au cetățenie română. The Economist subliniază că până în 1940 Moldova a făcut parte din România, iar mulți români încă speră că se vor unui cele două țări. Apoi îl citează pe Vasile Dîncu, care spune că: „Republica Moldova face parte din România, dar acum nu este momentul pentru revizionism sau discutarea granițelor”.
Cum anume ar răspunde România unei intervenții rusești în Moldova? întreabă jurnaliștii publicației.
„Ceea ce ar trebui să facem este să ne asigurăm că statul va continua să funcționeze, oferindu-i instrumentele de bază pentru a răspunde nevoilor sociale și economice ale populației”, spune un înalt oficial român pentru Economist.
Publicația conchide scriind că, la București, discuțiile au început deja să se îndrepte spre ce urmează după război. „Suntem îngrijorați de termenii acordului de pace din Ucraina”, a afirmat un diplomat român a cărui identitate nu a fost declinată, „pentru că acești termeni vor fi impuși tuturor țărilor de la Marea Neagră, inclusiv României”.
Există, totodată, îngrijorări că Ucraina ar putea fi încurajată de aliații săi occidentali să se mulțumească cu o încetare a focului care, de fapt, împarte țara. Asta ar lăsa România cu un stat vecin instabil, dezamăgit și divizat. „Trebuie să vedem dacă va putea Occidentul să reconstruiască apoi Ucraina”, a declarat un alt oficial român.
Foto: EPA
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
