Țigările electronice: ce dezvăluie noul raport al Agenției Naționale de Securitate Sanitară din Franța despre riscurile pentru sănătate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Agenția Națională de Securitate Sanitară (ANSES) din Franța a publicat la începutul lunii februarie cea mai amplă evaluare realizată până acum despre impactul țigărilor electronice asupra sănătății. Concluzia principală: vapatul este mult mai puțin dăunător decât fumatul, dar nu lipsit de riscuri.
Cuprins:
Inima și plămânii: diferențe majore între fumat și vapat
În Franța, peste 3 milioane de persoane vapează zilnic. Aproximativ 65% dintre adulții care vapează fumează și țigări clasice, iar 98% au fost fumători în trecut, potrivit unui articol publicat de Le Point. Analiza ANSES se sprijină pe aproximativ 3.000 de studii științifice, măsurători de laborator și anchete de consum.
Raportul confirmă încă o dată comparația favorabilă pentru vapat: fumatul are efecte cardiovasculare severe, bine documentate, în timp ce vapatul este asociat doar cu modificări considerate „probabile”. Atunci când lichidul conține nicotină pot apare creșteri tranzitorii ale tensiunii arteriale și ritmului cardiac, precum și o diminuare temporară a funcției vaselor de sânge. Aceste efecte par reversibile după oprirea utilizării țigării electronice. Până acum, nu există dovezi că ele ar conduce la boli cronice, cum se întâmplă în mod cert în cazul fumatului.
La nivel respirator, contrastul este chiar mai puternic. Fumatul are legături demonstrate cu bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPCO), cancer pulmonar, bronșite cronice și agravarea astmului. În cazul vapatului, legătura cu BPCO este clasificată drept „posibilă”, iar în privința astmului și bronșitei datele sunt insuficiente pentru a formula concluzii. Referitor la potențialul cancerigen, raportul nu indică o asociere demonstrată cu cancerul, dar observă anumite modificări biologice care ar putea participa la inițierea proceselor tumorale, precum leziuni ADN și modificări genetice.
Efectele pe termen lung: ce știm și ce lipsește încă
Țigările electronice au apărut relativ recent, începând cu anii 2010, iar utilizarea lor pe scară largă este chiar mai nouă. Bolile grave asociate fumatului, în special cancerul și afecțiunile cardiovasculare, au însă o latență de zeci de ani. De aceea, este prematur să fie observate efecte comparabile pentru vapat.
Situația este complicată și de profilul utilizatorilor: aproximativ 65% dintre cei care vapează continuă și să fumeze, iar aproape toți au un trecut de fumători. Pentru o analiză clară, ANSES recomandă studii longitudinale dedicate utilizatorilor exclusivi de țigări electronice.
Totuși, un aspect este încurajator: nu au apărut până acum semnale epidemiologice care să sugereze efecte grave similare celor ale fumatului. În prezent, dovezile arată că vapatul expune organismul la niveluri mult mai reduse de substanțe toxice comparativ cu tutunul ars.
Aromele și compușii din lichidele prezente în țigările electronice
Un aspect semnificativ menționat de studiu este faptul că 22% dintre utilizatori își prepară singuri lichidele, recurgând uneori la uleiuri esențiale, arome alimentare sau alte substanțe care nu ar trebui inhalate. ANSES avertizează că această practică trebuie evitată complet.
ANSES a identificat 1.775 de substanțe în aerosolii produși de țigările electronice, dintre care 106 sunt considerate îngrijorătoare. Aceste substanțe provin din lichide, din materialele care se degradează în timpul încălzirii sau se formează prin reacții chimice.
Agenția nu stabilește o listă oficială a aromelor care trebuie evitate, însă avertizează că multe dintre ele sunt destinate consumului alimentar, și nu inhalării. O aromă sigură într-un preparat culinar poate deveni problematică în formă inhalată.
Diacetilul, folosit pentru aroma de unt tip popcorn, este asociat unor insuficiențe respiratorii cronice. Acest compus este interzis în Uniunea Europeană. Sucraloza, un îndulcitor utilizat pentru a atenua gustul amar al nicotinei, se poate transforma în compuși cancerigeni la 200°C, motiv pentru care unii producători au renunțat la ea.
