Tinerii din Generația Z se chinuie să-și facă prieteni: „Caută relații bazate pe convingeri”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tinerii din Generația Z, cu vârste între 16 și 24 de ani, sunt considerați cea mai singură grupă de vârstă din Marea Britanie, potrivit unor sondaje recente citate de The Times. Aproximativ patru din cinci tineri spun că se confruntă cu singurătatea, iar patru din zece afirmă că se simt des singuri.
Cuprins:
„Epidemie” sau problemă socială?
Într-o analiză realizată de scriitoarea Joanna Williams pentru Times, situația este analizată dintr-o perspectivă diferită: nu doar contextul economic dificil, credite studențești, piață a muncii instabilă, locuințe inaccesibile, ar explica fenomenul, ci și schimbările culturale și educaționale din ultimii ani.
Se vorbește adesea despre o „epidemie” de singurătate, însă autoarea britanică avertizează că acest limbaj poate medicaliza excesiv o problemă socială.
În opinia scriitoarei, tinerii au fost învățați că exprimarea constantă a emoțiilor este esențială pentru sănătatea mintală, ceea ce îi poate face mai puțin dispuși să vadă singurătatea ca pe „o oportunitate pozitivă pentru independență” și mai predispuși „să apeleze la cuvântul care începe cu «s»” (n.r. singurătate).
Totuși, dincolo de dezbaterea semantică, realitatea rămâne: Generația Z își dorește conexiuni mai profunde, dar întâmpină dificultăți în a le construi.
Mai exact, datele arată că patru din cinci tineri spun că se confruntă cu singurătatea, iar patru din zece afirmă că se simt des singuri.
Dificultatea de a lega prietenii cu persoane cu opinii diferite
Un studiu realizat de BBC arată că aproape patru din zece tineri cu vârste între 16 și 24 de ani spun că le este greu să se împrietenească cu persoane care au „opinii diferite”, proporție dublă față de cei peste 25 de ani.
În plus, studiul notează că tinerii caută relații „bazate pe convingeri”. Această tendință restrânge considerabil cercul potențial de prieteni și poate accentua izolarea.
Concret, studiile din Marea Britanie arată că tinerilor le este greu să-și facă prieteni.
Deși rețelele sociale și algoritmii sunt adesea acuzați pentru polarizare, analiza sugerează că tehnologia oferă, de fapt, mai multe oportunități de a întâlni oameni cu opinii diferite. Problema ar fi, mai degrabă, reticența sau chiar ostilitatea față de dezacord.
Ce rol a avut educația din Marea Britanie
Autoarea Joanna Williams susține că sistemul educațional a contribuit la această situație. De peste un deceniu, universitățile folosesc frecvent „trigger warnings” (n.r avertismente) pe listele de lectură și în cadrul cursurilor.
„A certa Generația Z poate fi mult prea ușor pentru generațiile mai în vârstă. Întreaga generație este condamnată ca fiind hipersensibilă, leneșă, apatică, puritană, egocentrică - alegeți cum doriți. Dar este nedrept să învinovățești tinerii pentru intoleranță când fiecare aspect al educației lor i-a condus la această poziție. Studenții de astăzi învață adesea că protejarea stării lor mentale fragile înseamnă evitarea cuvintelor și ideilor care ar putea supăra sau ofensa.”
Studenții la literatură sunt avertizați cu privire la „violență, sclavie, rasism și sinucidere” în Hamlet sau la „atitudini, abuz și limbaj învechite” în Harry Potter și Aventurile lui Alice în Țara Minunilor.
Mesajul transmis ar fi că, potrivit analizei, „cuvintele pot răni”, iar studenții sunt încurajați să ridice „baricade mentale”.
„Este ușor să considerăm acest lucru drept o nebunie, dar un mesaj este clar: cuvintele pot răni. În loc să fie curioși intelectual, studenților li se spune să ridice baricade mentale.”, subliniază scriitoarea.
Sunt invocate și cazuri controversate din mediul universitar britanic, unde profesori sau proiecții de filme au fost contestate din cauza opiniilor considerate ofensatoare. În astfel de situații, ideile cu care nu ești de acord nu mai sunt văzute ca simple provocări intelectuale, ci ca „o amenințare existențială”.
Această percepție ar contribui la evitarea dialogului și la anularea interlocutorilor, fenomen care, potrivit unor cercetări citate, duce la exagerarea percepției asupra „celeilalte tabere”.
„La fiecare pas, anularea nu face decât să-i dezumanizeze pe adversari.”
Concluzia analizei este că, pentru a combate singurătatea, Generația Z ar trebui să își asume riscul dialogului și al întâlnirii cu persoane ale căror opinii le pot părea incomode sau jignitoare.
„Dacă Generația Z vrea să evite singurătatea și să-și facă mai mulți prieteni, trebuie să aibă încredere și să riște să întâlnească oameni ale căror opinii le consideră jignitoare.”, conchide Joanna Williams.
În acelați timp, tinerii din această generație sunt și cei mai anxioși, un studiu arată că siguranța este prioritatea lor principală.
