Ţinutul secuiesc are numai 532 de secui! Iată cine cere autonomie pe 17.063 de kilometri pătraţi, adică judeţele Harghita, Covasna şi Mureş
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vicepremierul ungar Zsolt Semjen, responsabil de Politicile pentru comunităţile maghiare din străinătate, a declarat luni că etnicii maghiari care trăiesc în comunităţi largi au dreptul la autonomie teritorială. Pentru România, disputa este legată de aşa-numitul Ţinut secuiesc. Prin această denumire se revendică, pe scurt: judeţele Covasna, de 3.710 kilometri pătraţi, Harghita, 6.639 de kilometri pătraţi şi Mureş, 6.714 kilometri pătraţi - în total 17.063 de kilometri pătraţi. Buun…
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2002, singurul valabil până acum, s-au declarat “secui” doar 532 de persoane. Făcând împărţirea, ar rezulta că fiecare secui revendică de fapt un teritoriu de 32 de kilometri pătraţi, adică 3.200 de hectare. Nu e cam mult?
Sunt minoritate distinctă
În fine, aceste trei judeţe mai au, pe lângă secui, şi o populaţie de 1.128.990 de persoane aparţinând altor etnii, inclusiv cea maghiară, care, în paranteză fie spus, nu poate fi asimilată secuimii, din moment ce secuimea însăşi şi-a manifestat existenţa separată prin cele 532 de persoane. Să dăm un exemplu: rutenii sunt o minoritate de limbă ucraineană, care se deosebeşte oficial de cea ucraineană, are o asociaţie separată şi primeşte de la bugetul de stat, pentru conservarea propriei culturii, o sumă separată faţă de minoritatea ucraineană, deşi, repetăm, au o limbă comună...
La origine, secuii nu erau unguri, dar au fost maghiarizaţi de-a lungul istoriei
↑ Aşa ar arăta noua hartă a administrativă a României, în viziunea UDMR, cu 16 regiuni, iar în centru, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (cu galben) - unite într-o regiune autonomă, sub titulatura “Ţinutul Secuiesc”
Vechile cronici maghiare spun că secuii au fost o populaţie de origine hunică, aşezată de Regatul Ungariei la curbura Carpaţilor pe la anul 1200, unde, cităm din cronica lui Keza, “amestecându-se cu blackii (românii - n.r.), se spune că se folosesc de alfabetul lor” - de unde alfabetul zis “secuiesc”. Despre originea acestei populaţii menţionăm aici o observaţie a istoricului Pál Antal Sándor, membru al Academiei Maghiare: “În decursul secolelor, secuii de origine nemaghiară s-au maghiarizat datorită sarcinilor militare (…)”.
