România nu este pregătită în prezent pentru a adopta moneda unică europeană, întrucât nu reușește să bifeze condițiile macroeconomice minime. Prezent joi la lansarea Raportului asupra inflației pentru august 2026, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a explicat cu sinceritate stadiul procesului de aderare la zona euro. Potrivit acestuia, orice calendar realist pentru adoptarea monedei europene indică orizontul de timp de după alegerile din 2028, fiind nevoie de „câțiva ani buni” de ajustări.
Cuprins:
Întrebat direct de jurnaliști cât de pregătită este economia românească pentru a renunța la leu, guvernatorul BNR a oferit un răspuns lipsit de echivoc.
„Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită”, a declarat Mugur Isărescu.
Pentru a putea adopta moneda europeană, un stat trebuie să îndeplinească anumite criterii de convergență stricte, printre care se numără stabilitatea prețurilor, o dobândă pe termen lung sustenabilă, stabilitatea cursului de schimb și un deficit bugetar sub 3% din PIB. În prezent, România are dificultăți majore în special în zona deficitului bugetar.
Mugur Isărescu a atras atenția că, înainte de a mai vorbi despre o dată concretă pentru euro, România trebuie să se concentreze pe corecția fiscală. Reducerea deficitului bugetar și stabilizarea economică sunt pași premergători fără de care nu putem intra în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM II), anticamera zonei euro.
Mai mult, guvernatorul a spulberat mitul conform căruia aderarea rapidă la zona euro ne-ar rezolva automat problemele fiscale prin impunerea unei discipline externe. Oficialul a explicat că, după criza din Grecia, Uniunea Europeană nu mai acceptă state care speră să se disciplineze economic doar după adoptarea monedei unice, cerând în schimb garanții de stabilitate prealabile.
Chiar dacă momentul adoptării este incert, Mugur Isărescu a amintit o obligație pe care România și-a asumat-o încă de la aderarea la Uniunea Europeană. Spre deosebire de state precum Danemarca, țara noastră nu a negociat o clauză de exceptare (opt-out), ceea ce înseamnă că trecerea la euro este un angajament ireversibil.
„Nu avem altă alternativă. Deci, în momentul în care am semnat Tratatul de Aderare, este trecut că vom trece la euro când vom îndeplini condițiile. Decizia este deja luată. O discuție este să vedem când să o facem”, a precizat guvernatorul.
Procesul aderării la euro nu este o temă nouă pe agenda BNR. Până în 2018, Banca Națională a găzduit cu regularitate ședințele Comitetului de Trecere la Euro. Existau chiar și planuri logistice detaliate referitoare la punctele de intrare în țară a camioanelor cu numerar și sucursalele unde urma să fie depozitată moneda europeană.
Unul dintre cele mai favorabile momente pentru România a fost între anii 2013 și 2014, când țara îndeplinea efectiv criteriile tehnice. Cu toate acestea, contextul extern a blocat procesul. Criza datoriilor suverane din Grecia și instabilitatea din zona euro de la acea vreme au determinat autoritățile europene să nu ia în calcul extinderea uniunii monetare, momentul fiind astfel pierdut pentru România.
teufelmann 13.08.2026, 14:20
Un popor mândru și suveran n-are nevoie de monede străine. Euro e ochiul dracului. (Demnitatea națională ar trebui să refuze miliardele de la Bruxelles, corupătoare ale ființei Neamului. Nu suntem cerșetorii Europei!)