Trei analiști critică pachetul de măsuri anunțat de coaliție: Statul nu are nici bani, nici capacitate de implementare. „Nu există nicio garanție că va fi aplicat”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Coaliția PNL-PSD-UDMR a prezentat luni pachetul de măsuri economice și sociale menit să compenseze creșterea prețurilor și efectele războiului din Ucraina. Analiștii consultați de Libertatea sunt sceptici că statul român va avea capacitatea administrativă de a implementa măsurile anunțate, dar și că va găsi bani pentru a le finanța.
Cuprins:
Pachetul include acordarea de vouchere persoanelor cu venituri mici, compensarea unei părți din acciza la carburanți pentru transportatori, garanții de stat pentru creditele luate de tineri, creșterea salariului minim în agricultură la 3.000 de lei, ajutoare de stat în agricultură și industria alimentară, plus capitalizarea cu 100 de milioane de euro a Casei de Comerț Unirea.
„Sincer, cred că pachetul anunțat este o simplă declarație politică. Ce se face acolo este doar o alimentare a inflației. Trebuie un control al cheltuielilor statului”, spune consultantul fiscal Emilian Duca.
Voucherele, greu de implementat
Acesta spune că sistemul de vouchere este pur și simplu greu de aplicat pentru că va fi dificil pentru stat să identifice toate persoanele care se încadrează în condiții pentru a primi voucherele de 50 de euro pentru alimente de bază.
Conform anunțului de luni, voucherele vor fi acordate pentru:
- familii cu cel puţin 2 copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 de lei pe lună
- pensionari cu venit mai mic de 1.500 de lei pe lună
- persoanele cu venit minim garantat
- persoanele cu dizabilităţi.
Măsura ar trebui să intre în vigoare de la 1 iunie.
„Sistemul de vouchere nu s-a dovedit ușor de aplicat, costurile de administrare sunt mari și probabil decizia se va da către autoritățile locale”, spune Duca.
Aceeași problemă este identificată și de către profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al reformei.
Este un program anticriză, nu este de dezvoltare. Se încearcă să se salveze populația aflată la limita subzistenței și repornirea unor ramuri. Punerea în aplicare e o problemă. Avem o problemă instituțională cu identificarea celor care să primească voucherele. Noi am mai avut măsuri în pandemie când banii nu au ajuns la firme, iar acum compensările la energie s-au făcut, dar statul nu a plătit banii către furnizori.Mircea Coșea:
Mircea Coșea: Nu avem bani
Coșea spune că o altă mare problemă este finanțarea. Acesta precizează că nu este așa sigur că Comisia Europeană va fi de acord cu mutarea unora dintre fondurile europene necheltuite către aceste cheltuieli sociale, așa cum au calculat guvernanții.
Mai mult, tot mai multe instituții internaționale reduc estimările pentru creșterea economică a României din acest an, ca urmare a inflației și efectelor războiului din Ucraina.
Banca Mondială estimează un avans economic de doar 1,9% pentru economia României în acest an, în vreme ce bugetul este construit pe un plus de 4,6% și un deficit bugetar de 6,24% din Produsul Intern Brut (PIB).
Însă o creștere economică mai mică înseamnă un deficit bugetar mai mare, explică Mircea Coșea.
„Programul este o teorie, nu există nicio garanție că va fi aplicat”, punctează acesta.
Consultantul fiscal Emilian Duca spune, la rândul său, că România nu are resurse din care să finanțeze pachetul de măsuri.
„Arată foarte bine ca public relations, dar cei care muncesc ce primesc? Când vine PSD-ul la guvernare se face vraiște în finanțe. Nu se mai poate continua pe sistemul ăsta cu deficit bugetar, comercial și de cont curent!”, spune el.
România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6,24% în acest an la 3% în 2024, conform reglementărilor europene.
Ce nu va merge
Expertul a explicat punctual care sunt măsurile despre care crede că nu vor funcționa.
„Creșterea salariului în agricultură pare bună formal, dar din punct de vedere practic, problema este că în agricultură nu prea se lucrează cu contracte de muncă. În construcții creșterea salariului minim la 3.000 de lei nu a dus la eradicarea muncii la negru”, a spus Duca.
Conform acestuia, cel mai simplu ar fi ca salariul minim să aibă o impozitare mai mică. „Dacă nu, să fie lăsat capitalismul să funcționeze”, subliniază Duca.
Nici creditele pentru tineri garantate de stat nu sunt o soluție, arată acesta.
Ceea ce au nevoie tinerii sunt locuri de muncă, noi am pus caii în spatele căruței. Nu de credite au ei nevoie. Din păcate, doar câteva orașe mari oferă oportunități. Restul visează să plece din țară.Emilian Duca:
„Bani pierduți” la Casa de Comerț Unirea
Despre cele 100 de milioane de euro cu care va fi capitalizată Casa de Comerț Unirea, consultantul fiscal spune că aceia „sunt bani pierduți”.
„Pentru fermieri trebuie să existe centre de colectare și depozitare care le-ar permite să facă ceea ce știu, adică să producă și să nu mai stea cu grija ce fac cu recolta”, spune el.
Coșea aplaudă însă finanțarea pentru Casa de Comerț, acesta fiind un proiect la care a contribuit.
- Coșea a fost anterior membru în consiliul de administrație al acesteia și spune că Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, i-a propus din nou să facă parte din acesta.
„Aceasta se va ocupa de colectarea producției agricole de la fermieri. Momentan, nu funcționează, este în reformare și repornire”, spune Coșea, care apreciază consensul dintre partidele de la guvernare pentru sprijinirea sectoarelor agricol și de procesare.
Biriș: „Vom ajunge ca în 2010”
Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, spune că statul trebuie să reducă deficitul, nu să ia măsuri care să-l crească.
„Creșterea salariului la 3.000 de lei în agricultură ca în construcții înseamnă că nu se mai plătesc contribuții în acest sector. Din ce vor plăti? Le-au trebuit 4 ani ca să conecteze casele de marcat la Fisc. Este o poveste totală asta cu creșterea colectării, niciodată nu s-a realizat”, afirmă acesta.
Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a anunțat luni că planul „Sprijin pentru România”, de peste 17 miliarde de lei, va fi finanțat din creșterea colectării și fonduri europene.
Biriș avertizează că România va ajunge ca în 2010, când statul a decis peste noapte majorarea TVA de la 19% la 24% și reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.
Soluția sa: statul să crească salariul minim pentru toată lumea la 3.000 de lei, eliminarea tichetelor de masă și aplicarea deducerii personale și la contribuții. Astfel, salariile nete ar fi crescut pentru toți angajații, fără presiuni pe angajatori.
Duca: „În iunie vom intra în recesiune”
Consultantul fiscal Emilian Duca este și mai pesimist: acesta spune că România va intra cel mai probabil în recesiune în acest an.
De asemenea, estimează că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România trebuie să primească 30 de miliarde de euro de la Bruxelles, va fi un eșec, din cauză că autoritățile nu vor realiza reformele necesare.
„Dacă nu se termină rapid războiul din Ucraina, cel mai probabil vom intra în recesiune în iunie. România trebuie să stimuleze oferta, producția, nu cererea. Eu estimez că la finalul anului, după ce pică PNRR-ul, PSD o să se retragă de la guvernare și o să-i lase pe ceilalți să rezolve problemele”, a conchis Emilian Duca.
