Tudor Ancuța, analist al spațiului german: „Nu văd niciun politician din Germania care se va opune planului lui Trump privind Ucraina”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Spre finalul lunii februarie, Germania va organiza alegeri generale anticipate, iar în contextul schimbării de leadership politic american la Casa Albă, principala întrebare este cum se va poziționa viitorul cancelar german față de războiul ruso-ucrainean. Este Germania predispusă să reia relațiile economice cu Federația Rusă, având în vedere legăturile istorice care leagă aceste puteri, sau va menține sancțiunile economice asupra Moscovei și va continua strategia de deconectare de la gazul rusesc?
Cuprins:
Germania, adepta căilor diplomatice în războiul din Ucraina
Pentru a înțelege scena politică înaintea alegerilor, Libertatea a realizat un interviu cu Tudor Ancuța, analist specializat în spațiul german, care lucrează în prezent în cadrul Bundestagului.
El explică că germanii au fost, încă dinainte să înceapă războiul, adepții diplomației. Oricare dintre politicienii importanți ai Germaniei și-ar dori să existe negocieri de pace cât mai repede. Diferența este despre cum se ajunge la aceste negocieri, latura germană pacifist-antiamericană crezând mai degrabă într-o pace prin înghețarea războiului, pe când ceilalți își doresc o pace care găsește Ucraina într-o poziție de forță.
Ancuța nu vede niciun politician german care se va opune planului american privind rezolvarea războiului ruso-ucrainean, chiar dacă acesta nu corespunde cu propria viziune.
- Cum preconizezi relația germano-americană în timpul celei de-a doua administrații Trump, având în vedere nemulțumirea republicanilor referitoare la faptul că Germania alocă prea puțini bani în NATO?
- Germania va avea de tras mult în relație cu noua administrație Trump, pentru că diferențele sunt majore în multe puncte și, mai ales, după ce informările interne trimise de ambasada Germaniei la Washington au apărut în presă în urma unui leak, totul s-a îngreunat și mai tare.
Șansa Germaniei este că și la Berlin se schimbă guvernul, cel mai probabil cu unul condus de creștin-democrați, care per total au o relație bună cu republicanii clasici, dar și cu unii dintre oamenii lui Donald Trump.
Mai ales, actuala conducere a CDU, care atât în discurs, cât și în politici s-a detașat de perioada Merkel, va putea găsi portițe de comunicare cu administrația de la Washington. Friedrich Merz, favoritul pentru a deveni următorul cancelar, de asemenea, este un cunoscut în comunitatea politică de la Washington, fiind, înainte să reintre formal în politică, președintele celei mai mari asociații de cooperare germano-americană (Atlantik Brücke) chiar în perioada când Trump era în primul său mandat.
Rămâne de văzut cum se va dezvolta relația celor doi, mai ales că și în perioada lui Merz la Atlantik Brücke au existat fricțiuni, dar Merz a dat până acum semnalele că și-ar dori o cooperare transatlantică puternică și că se gândește deja la metode prin care să prevină un război comercial cu SUA, de preferat prin inițierea unor negocieri privind un nou tratat de liber schimb.
Cum văd politicienii germani relația cu Federația Rusă
- Care e atmosfera în rândul clasei politice germane față de Federația Rusă? Există riscul ca germanii să își dorească reluarea relațiilor economice cu Rusia?
- Clasa politică germană este în acest moment împărțită în două tabere. O tabără este formată din AfD, BSW, dintr-o bună parte din SPD, printre care cancelarul Olaf Scholz, șeful grupului parlamentar Rolf Mützenich, prim-miniștri de land precum Manuela Schwesig și, nu în ultimul rând, câtiva membri importanți ai CDU, precum primul-ministru din Saxonia Michael Kretschmer. Aceștia își doresc, în diferite măsuri, o revenire la „business as usual” în relația cu Rusia.
Cealaltă tabără este formată din Verzii, FDP, unii din SPD, de exemplu, ministrul apărării Boris Pistorius și mare parte a CDU, care nu își pot imagina o reluare a cooperării cu Rusia precum înainte de război, cât timp Putin rămâne șef la Kremlin. Dar nici aceștia nu exclud ca pe viitor, după ce se schimbă regimul în Rusia, să reînceapă relațiile comerciale.
Germanilor în acest moment le este frică de o extindere a războiului și sunt supărați pe prețurile mari din magazine. Odată ce se va termina războiul, cel mai probabil, aceștia își vor dori o reluare a relațiilor cu Rusia, inclusiv livrări de gaze, în ideea că asta va duce la o scădere a prețurilor.
Creștini-democrații, favoriți să preia conducerea Germaniei
- Ce prognoze politice poți face înaintea votului pentru alegerile anticipate?
- Cel mai probabil CDU/CSU vor câștiga alegerile, iar Friedrich Merz cel mai probabil va deveni următorul cancelar federal. Și mă aștept ca până în ziua alegerilor, lupta pentru locul al doilea, între SPD și AfD, să se întețească, cu o șansă destul de mare ca SPD-ul să termine până la urmă pe locul al doilea.
Până la ultima crimă produsă de un refugiat afgan aș fi zis că, deși toată retorica CSU este clar împotriva unei alianțe cu Verzii, această coaliție urma să fie cea mai probabilă, pentru că Merz, care din cauza vârstei, va fi cel mai probabil cancelar pentru un singur mandat, își dorește să repună Germania pe harta actorilor globali relevanți.
Iar acest lucru i-ar fi mult mai ușor alături de Verzi, care din punct de vedere al politicii externe au poziții mult mai apropiate de CDU/CSU decât au cei din SPD, unde antiamericanismul este dominant. Din păcate, această ultimă crimă cred că a închis aproape definitiv posibilitatea unei astfel de coaliții, dacă Verzii nu demonstrează flexibilitate pe tema migrației.
- Își doresc liderii germani ca Germania să își asume rolul de putere europeană responsabilă de securitatea Europei?
- Liderii germani sunt și ei împărțiți. Cancelarul Scholz nu își dorește ca rolul Germaniei să crească în continuare, de altfel dacă l-am întreba pe el direct, cel mai probabil ne-ar spune că Germania deja și-a asumat acest rol, fiind cei mai mari finanțatori ai Ucrainei după SUA.
Dar nu toți în partidul lui Scholz sunt de aceeași părere. Actualul ministru al apărării și posibil viitor președinte al partidului sau lider al grupului parlamentar federal vorbește deja de mult despre cât de important este ca Germania să își reia locul de lider în Europa inclusiv în domeniul militar. Iar în alte partide, precum CDU sau Grüne, acest lucru este de la sine înțeles.
Germania, interesată în dezvoltarea industriei de apărare europene
- Cum se poziționează liderii germani față de noua perspectivă americană privind terminarea războiului ruso-ucrainean? Sunt tentanți germanii să preseze și ei pentru ideea de întoarcere la masa negocierilor?
- Germanii au fost încă dinainte să înceapă războiul adepții diplomației, iar oricare dintre politicienii importanți ai Germaniei și-ar dori să existe negocieri de pace cât mai repede. Diferența mare este despre cum se ajunge la aceste negocieri, latura pacifist-antiamericană crezând mai degrabă într-o pace prin înghețarea războiului, pe când ceilalți își doresc o pace care găsește Ucraina într-o poziție de forță. Nu văd însă niciun politician german care se va opune planului american, chiar dacă acesta nu corespunde cu propria viziune.
- Își doresc germanii să fie dezvoltată, în timpul actualului mandat al Ursulei von der Layen, industria europeană de apărare?
- Da, este un lucru care reiese permanent din sondajele apărute în ultimii 2 ani. Germanii își doresc investiții mai mari în apărare, își doresc și o industrie de apărare puternică, dar nu își doresc ca Germania să fie actorul principal la nivel european în acest proces.
- Cât de puternic va afecta criza economică prin care trece Germania ajutoarele financiare și militare pentru susținerea Ucrainei?
- Problemele financiare ale Germaniei din acest moment nu sunt ele neapărat o problemă pentru ajutoarele financiare și militare acordate Ucrainei. Toată dezbaterea, inclusiv ruperea coaliției care oficial a avut la bază tot o ceartă despre 3 miliarde de euro în plus pe care guvernul voia să le dea Ucrainei, a fost, de fapt, doar un început premeditat de campanie electorală organizat de cancelarul Scholz. De ce spun asta? Pentru că după ruperea coaliției, când ministra de externe Annalena Baerbock, alături de ministrul apărării Pistorius, a căutat consens parlamentar pentru respectivele 3 miliarde, Scholz a spus tuturor că Ucraina, de fapt, nu are nevoie de acești bani acum și că el nu își dorește ca deciziile pe care le ia acum să lege de mâini și de picioare viitorul guvern, deși cei doi miniștri au reușit să creeze un larg consens parlamentar pentru respectivele resurse.
Fotografii: Hepta
sormar 30.01.2025, 20:06
ce nu pricepe nenea Trump, este că înarmarea Germaniei nu se va face prin cumpărarea de armamanet din SUA, ci prin inovarea din interior, adică se va trezi iar monstrul care dormea foarte bine acum. O Germanie bine înarmată, ajunsă pe mâinile extremei dreapta, ar fi foarte periculoasă pentru pacea mondială, aşa cum ne învaţă istoria pe cei care suntem dispuşi să învăţăm din ea.... Mai ales că Rusia va ieşi foarte şifonată din aventura ucrainiană, implicit va fi obligată să vândă resursele de care dispune la preţuri foarte avantajoase pe cumpărător. Şi să nu îşi închipuie cineva că o dată terminat războiul din Ucraina, se va sfii Germania să-şi reia cumpărăturile din Rusia, mai ales că totu va fi la preţ mic-mic, ca preţurile de la Penny...