Ucraina are o fereastră de 6-9 luni pentru a recupera teritoriile ocupate. Cum vede un oficial NATO sprijinul României pentru Kiev
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În cadrul Summitului NATO de la Ankara, liderii internaționali au discutat despre cele mai presante aspecte ale securității regionale, cu un accent deosebit pe războiul din Ucraina și pe necesitatea adaptării structurilor financiare destinate apărării. Într-un context geopolitic extrem de tensionat, se observă o mobilizare generală a aliaților pentru a spori investițiile, a extinde capacitatea industrială și a accelera producția de capabilități critice.
Cuprins:
- Fereastra de oportunitate a Ucrainei pentru a recupera teritorii de la Moscova și aprecierea sprijinului acordat de România
- Înființarea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB)
- Instituția ar urma să își înceapă activitatea în anul 2027
- Perspectiva Ministerului Finanțelor cu privire la contribuția României
- Viziunea cinică a lui Donald Trump asupra ajutorului pentru Ucraina: „Facem bani cu europenii”
Fereastra de oportunitate a Ucrainei pentru a recupera teritorii de la Moscova și aprecierea sprijinului acordat de România
Situația actuală de pe frontul din Ucraina este descrisă ca fiind una critică, țara având o nevoie disperată de armament, în special de interceptori de rachete balistice. Deși ajutoarele militare continuă să sosească, inclusiv din Statele Unite ale Americii, volumul acestora nu este suficient pentru a acoperi necesitățile apărării ucrainene.
Potrivit explicațiilor oferite Libertatea de un oficial al Alianței Nord-Atlantice, Ucraina estimează că beneficiază de o fereastră de timp limitată, de doar 6 până la 9 luni, în care ar putea avansa substanțial pentru a-și recupera teritoriile aflate sub ocupație. Același oficial a atras atenția că, odată depășit acest interval, Federația Rusă va avea capacitatea de a se redresa atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva resurselor umane, prin demararea unor noi campanii de recrutare.
În mijlocul acestor provocări de securitate, rolul României a fost apreciat în mod direct. „România a fost și este între aliații de primă mână care ajută Ucraina atât bilateral, cât și în formate internaționale”, a declarat oficialul NATO pentru Libertatea.ro.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou ca țara sa să adere la NATO pe motiv că are o armată „experimentată şi rezistentă” care ar putea „consolida” capacităţile alianței defensive occidentale, relatează Ukrainska Pravda.
Înființarea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB)
Un alt punct central al discuțiilor de la Ankara a fost anunțul făcut de liderii din Canada, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina privind intenția comună de a fonda Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB). Având la bază Actul constitutiv negociat cu succes la Montréal, această inițiativă are ca scop mobilizarea capitalului public și privat la scară largă.
DSRB este concepută strict pentru a extinde accesul la capital, a reduce costurile de finanțare și a sprijini capacitatea industrială, având rolul de a completa alte instrumente deja existente.
Instituția ar urma să își înceapă activitatea în anul 2027
Președintele Nicușor Dan a detaliat importanța acestui demers, precizând: „Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii. În calitate de membru fondator, România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”.
Perspectiva Ministerului Finanțelor cu privire la contribuția României
Cu toate că România este un membru fondator entuziast al DSRB și urmează să găzduiască un birou regional, implicarea financiară imediată a țării a fost clarificată de autorități. Surse din Ministerul Finanțelor au declarat pentru Libertatea că „în 2026 nu se pune problema unei contribuții” din partea țării noastre la această bancă. Această amânare este corelată cu termenul vizat pentru începerea activității oficiale a instituției în 2027.
Viziunea cinică a lui Donald Trump asupra ajutorului pentru Ucraina: „Facem bani cu europenii”
În contrast cu viziunea bazată pe solidaritate, discursul susținut de Donald Trump la Ankara a adus o perspectivă pur tranzacțională asupra asistenței militare. Discursul său a fost catalogat drept extrem de cinic, reducând războiul și ajutorul american la o simplă afacere.
Referindu-se la susținerea acordată Ucrainei, Donald Trump a declarat: „Ăsta (n.red. - războiul) nu afectează SUA. Când era Biden, le dădea echipamente de sute de miliarde de dolari (n.red.- ucrainenilor). Acum eu vând la un preț corect. De fapt nu le vând ucrainenilor ci le vând Uniunii Europene care ne plătește pe noi. Pentru mine nu e altceva de făcut decât să salvez vieți”.
Prepurgel 07.07.2026, 19:50
Cine zice ca România nu cumpara arme?Cumpara(prin intermediul„aliaților”europeni),daar pentru...Ucraina!Ca avem mulți bani!
Chris2023 08.07.2026, 10:56
Doar ce am cheltuit 17 miliarde de euro,bani pe care nu-i avem si i-am imprumutat,iar "aliatii" nostri au trimis o drona in portul Constanta care era cat pe ce sa arunce in aer jumate din port,cu asa aliati nu e nevoie de dusmani