Ucraina cere o întâlnire între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, dar consideră că „doar Donald Trump poate opri războiul”

Cuprins:

Andriii Sîbiha a mai declarat că Ucraina dorește să accelereze eforturile de pace și să profite de impulsul discuțiilor mediate de administrația Trump înainte ca alți factori să intre în joc, cum ar fi campania pentru alegerile de la mijloc de mandat din Statele Unite, programate pe 3 noiembrie 2026.

„Doar Trump poate opri războiul”, a afirmat Sîbiha într-un interviu acordat pentru Reuters vineri în biroul său din Kiev.

Două chestiuni rămase în discuție

Dintr-un plan de pace în 28 de puncte, apoi din 20, care a stat la baza recentelor negocieri trilaterale de la Abu Dhabi, doar „câteva” puncte rămân nerezolvate, a recunoscut șeful diplomației ucrainene. „Cele mai sensibile și mai dificile trebuie tratate la nivelul liderilor”, a subliniat el.

În chestiuni-cheie, cum ar fi teritoriile cerute de Rusia din partea Ucrainei, cele două părți par foarte îndepărtate. Kremlinul și-a menținut cererea ca Ucraina să-și retragă trupele și să cedeze restul de 20% din regiunea estică Donețk pe care nu a reușit să îl ocupe în aproape 12 ani de război, lucru pe care conducerea de la Kiev l-a refuzat categoric. Ucraina dorește, de asemenea, să recupereze centrala nucleară din Zaporojie – cea mai mare din Europa – ocupată de Rusia de aproape patru ani.

O nouă rundă de negocieri este programată la Miami

Negocierile de pace nu par să fi dus la vreun progres în negocierile de pace, în condițiile în care Kremlinul pune noi condiții menite să le împiedice, cum ar fi ca toate țările din lume să recunoască teritoriile pe care le vrea în Ucraina drept parte a Rusia.

Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că negociatorii americani au propus o nouă rundă de discuții la Miami, peste o săptămână, lucru cu care Ucraina a fost de acord.

„Evaluarea mea este că avem impuls, este adevărat. Avem nevoie de consolidarea sau mobilizarea acestor eforturi de pace și suntem gata să accelerăm”, a declarat Sîbiha, aflat în funcție din 5 septembrie 2024.

Rusia împiedică negocierile cu noi solicitări

La aproape patru ani de la declanșarea războiului la scară largă, la 24 februarie 2022, Rusia ocupă aproape o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea și părți din estul Ucrainei ocupate tocmai din primăvara anului 2014, când a lansat invazia.

Pe câmpul de luptă, Rusia a câștigat doar aproximativ 1,3% din teritoriul ucrainean de la începutul anului 2023, cu pierderi umane imense, de aproximativ 1,2 milioane de soldați uciși sau grav răniți. În schimb, Rusia a devastat rețeaua ucraineană de electricitate și încălzire prin bombardamente țintite.

Donald Trump vrea ca războiul să se încheie până la vară

Volodimir Zelenski a mai declarat sâmbătă că Donald Trump speră că războiul să se încheie până la vară – moment din care Statele Unite își vor concentra pe deplin atenția asupra alegerilor pentru Congres -, iar Ucraina a sugerat un plan în mai multe etape. Șeful statului ucrainean nu a oferit detalii despre planul în mai multe etape.

Surse citate de Reuters au spus că oficialii ucraineni și americani au discutat un calendar care include un proiect de acord cu Rusia până în martie și un referendum pe această temă în Ucraina, alături de alegeri în mai.

Ucraina vrea neapărat garanții de securitate

În paralel, Ucraina încearcă să obțină garanții de securitate din partea țărilor occidentale pentru a descuraja o viitoare agresiune militară rusească după semnarea unui armistițiu.

Potrivit lui Sîbiha, administrația Trump este pregătită să ofere Ucrainei garanții de securitate care să fie ratificate în Congres, precum și protecție pentru a sprijini acordul de pace, dar fără trupe americane pe teren.

„Personal, nu cred, în acest moment, în nicio infrastructură sau arhitectură de securitate fără americani. Trebuie să-i avem alături de noi – și ei sunt în acest proces. Aceasta este o realizare uriașă”, a spus ministrul ucrainean de externe.

Trupe occidentale pe teren pentru a monitoriza un eventual acord de pace

O declarație emisă după o reuniunea de luna trecută de la Paris a „Coaliției de Voință” spune că aliații vor participa la un mecanism de monitorizare și verificare a armistițiului condus de Statele Unite. Un astfel de mecanism ar implica probabil drone, senzori și sateliți.

Andrii Sîbiha a declarat că alte câteva țări, în afară de Marea Britanie și Franța, și-au confirmat disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina ca forță de descurajare, dar a refuzat să le numească.

Pe lângă „trupe pe teren”, Sîbiha a cerut un mecanism similar Articolului 5 din tratatul NATO, care să caalifice un atac asupra unui stat membru drept un atac asupra tuturor. Propunerea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană ar oferi, de asemenea, un element suplimentar de securitate.

Îngrijorări asupra unui acord de 12 trilioane de dolari prezentat de Kremlin administrației Trump

Sâmbătă, Volodimir Zelenski și-a exprimat îngrijorarea cu privire la discuțiile bilaterale ruso-americane care ar include o propunere din partea Kremlinului pentru un acord de 12 trilioane de dolari.

În opinia lui Sîbiha, unele dintre aceste discuții ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei, iar conducerea de la Kiev nu ar sprijini astfel de acorduri încheiate fără implicarea sa.

În plus, el a declarat că decizia oricărei țări, în cursul unui acord de pace, de a recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau a Donbasului ar fi „nulă din punct de vedere juridic”.

„Nu vom recunoaște niciodată acest lucru. Și va fi o încălcare a dreptului internațional. Nu este vorba despre Ucraina. Este vorba despre principii“, a conchis ministrul ucrainean.