Sperând că acest lucru ar putea atrage finanțare și numeroși turiști, guvernul de la Kiev a început procesul înscrierii zonei Cernobîl pe lista patrimoniului mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).
Demersul vine la 35 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl.
„Credem că includerea Cernobîlului pe lista patrimoniului UNESCO este un prim și important pas către a transforma acest loc minunat într-o destinație unică de interes pentru întreaga omenire”, a declarat Oleksandr Tkacenko, ministrul culturii din Ucraina.
Importanța zonei de la Cernobîl depinde mult de granițele Ucrainei. Nu este vorba doar de comemorare, ci și de istorie și drepturile oamenilor.
Oleksandr Tkacenko:
Potrivit ministrului ucrainean al culturii, înainte de a trimite o astfel de cerere la ONU, locațiile care solicită protecția UNESCO trebuie incluse pe o listă națională a patrimoniului cultural și istoric.
Oleksandr Tkacenko a precizat că ministerul său a decis recent să includă pe listă un imens radar militar construit în anii ’70 în apropierea orașului Cernobîl.
Acum se discută despre extinderea aplicației pentru a include în patrimoniul național întreaga zonă „închisă” a Cernobîlului, de 30 de kilometri. Cea mai mare parte a acesteia se află în jurul centralei nucleare abandonate – o zonă sălbatică, în care se zăresc clădiri în ruină, printre tufișuri și moloz.
Toate clădirile din Pripiat, un oraș fantomă care adăpostea cândva 50.000 de oameni care lucrau în marea lor majoritate la uzină, au ajuns în ruină.
Oleksandr Tkacenko speră că Cernobîlul, care devenise înaintea pandemiei de coronavirus un loc popular pentru turiștii dornici de aventură, să atragă din nou vizitatori.
Pe 26 aprilie, fosta republică sovietică marchează 35 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl din 1986, când un reactor al uzinii aflate la aproximativ 108 kilometri nord de capitala Kiev a explodat în timpul unui test de siguranță.
A rezultat cel mai grav accident nuclear din lume. Norii radioactivi au ajuns deasupra celei mai mari părți a Europei și zeci de mii de oameni au fost evacuați forțat.
Imediat după dezastru, 31 de muncitori și pompieri au murit, în cea mai mare parte din cauza iradierii. Ulterior, mii de persoane au decedat din cauza bolilor dezvoltate de radiații, cum ar fi cancerul, dar numărul total al deceselor și efectele pe termen lung asupra sănătății sunt contestate.
În 2019, miniseria „Cernobîl”, produsă de HBO, a făcut ca numărul de vizitatori la centrala electrică și în împrejurimile orașului Pripiat să crească spectaculos, la peste 120.000 de persoane.
Fotografii: EPA