Uite CE poţi face şi POVEŞTI poţi afla în ACEASTĂ SEARĂ la CIMITIRUL Bellu!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Astfel, între orele 19.00 si 21.30, bucureştenii şi nu numai sunt invitaţi să cunoască istoria personalităţilor din Cimitirul Bellu, dar şi poveşti mai puţin ştiute ale unor lucrări din ansamblul muzeal. Printre acestea se numără: Doamna cu umbrela, Fratii Poroineanu, Monsenior Ghyka, Aviator Banciulescu, Capela Marghiloman.
Au fost stabilite două trasee, participanţii la eveniment fiind însoţiţi de ghizi.
În mod cu totul deosebit, spaţiul neconvenţional al cimitirului Bellu va găzdui, între orele 22.00 - 23.30, în premieră, piesa de treatru "Viaţa de cimitir", având-o în rolul principal, cât şi în ipostaza de regizor, pe actriţa Rodica Popescu Bitănescu. Publicul prezent la eveniment se va putea delecta în ultima parte a programului cu un recital de muzica clasică.
În faţa capelei din Cimitirul Bellu va fi amplasată o scenă iar pe aleea principală vor fi montate scaune. Intrarea va fi libera.
Pe Aleea Artiştilor va fi organizată o expoziţie de fotografie, dedicată marilor actori ai teatrului românesc.
Program 17 mai :
19.00 -21.30 -tururi ghidate prin care sunt prezentate o parte din lucrările ansamblului muzeal
22.00 -23.30 - Piesa de teatru "Viata de cimitir", comedie romantică, scrisă şi regizaă de Rodica Popescu Bitănescu
23.45 - 1.00 - recital de muzica clasică, program susţinut de Cvartetul Solartis, Alexandru Anastasiu şi Cvartetul ArtMusik.
Iată câteva dintre poveştile pe care le puteţi afla în această seară la Bellu:
DOAMNA CU UMBRELA
Statuia realizată în mărime naturală o reprezintă pe Katalina Boschott.
Se spune că un înalt demnitar al societăţii bucureştene, deja căsătorit, s-a îndrăgostit nebuneşte de Katalina şi a adus-o în casă drept guvernantă.
În scurt timp aceasta se îmbolnăveşte şi, cu toate că a fost chemat unul dintre cei mai buni medici să o îngrijească, a murit.
Dacă soţia a aranjat intervenţia greşită a medicului sau chiar acesta a greşit, nu vom afla niciodată. Sigure sunt doar ultimele cuvinte ale Katalinei care erau înscrise în litere de aur: „Acel medic, animal, ce m-a ucis!"
Profund îndurerat, înaltul demnitar a cerut sculptorului Rafaelo Romanelli să o imortalizeze pe iubita Katalina într-o statuie în dimensiuni naturale.
FRAŢII POROINEANU
Monumentul reprezintă doi tineri, îndrăgostiţi, pe patul de moarte.
Povestea lor de dragoste a impresionat o lume întreagă.
Chiar de la începutul vieţii, fără a avea timp să se cunoască, cei doi fraţi au fost despărţiţi. Fata a fost trimisă la Paris, în timp ce băiatul a rămas în ţară.
Destinul a facut ca băiatul sa fie şi el trimis la studii în Paris.
Acolo si-a întâlnit marea iubire, cu care s-a căsătorit, trăind momente de dragoste nebună.
Revenit în ţară cu frumoasa lui soţie, cei doi au aflat că sunt fraţi.
Din disperare şi durere, tinerii şi-au încheiat povestea de iubire punându-şi capăt zilelor.
În încercarea de a le aduce liniştea şi pacea, monumentul a fost împrejmuit cu frunze de măslin, în timp ce şarpele va aminti mereu blestemul lor.
AVIATOR GHEORGHE BĂNCIULESCU (1898 - 1935)
A fost primul aviator din lume care a zburat fără picioare.
S-a născut la Iaşi, la 28 decembrie 1898, într-o familie cu tradiţii militare (tatăl era ofiţer de infanterie). A urmat Liceul Fiilor de Militari din Iaşi, apoi Şcoala de Ofiţeri de Infanterie.
Şi-a început cariera de ofiţer în momentul în care România a intrat în Primul Război Mondial. A luat parte la luptele de pe Valea Jiului (1916) şi la cele de la Nămoloasa şi Mărăşeşti (1917).
În 1919 a obţinut brevetul de aviator şi în anii următori s-a remarcat ca fiind unul dintre cei mai talentaţi aviatori români.
La 12 septembrie 1926, în timpul unui raid Paris - Bucureşti, pe care l-a efectuat împreună cu mecanicul Ion Stoica, avionul Potez, la bordul căruia se aflau cei doi, s-a ciocnit de un vârf de munte în regiunea oraşului Olomouc din Cehoslovacia, din cauza condiţiilor meteo grele. Mecanicul şi-a pierdut viaţa, în timp ce Gheorghe Bănciulescu a supravieţuit, dar i s-au amputat ambele picioare.
Doi ani mai târziu, maiorul Bănciulescu si-a reluat activitatea de pilot, impresionand o lume întregă .
A fost primul aviator care a pilotat cu proteze la ambele picioare, înaintea rusului Aleksei Maresiev şi englezului Douglas Bader. A continuat să realizeze raiduri aeriene internaţionale, de multe ori zburând în echipaj cu principele George Valentin Bibescu, preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale.
BARONUL BARBU BELLU (1825 -1900)
Barbu Bellu - ministru al Cultelor şi Justiţiei.
Cimitirul Bellu a fost înfiinţat pe terenul donat de Barbu Bellu administraţiei locale, de altfel celei dintâi biserici din cimitir i se spunea Mănăstirea Bellu.
Barbu Bellu era fiul logofătului Alexandru Bellu (1799-1853), căsătorit cu Irina, fiica marelui ban Barbu Văcărescu şi strănepoata lui Ienăchiţă Văcărescu.
În 1821, pe acest teren se afla curtea boierească şi grădina cea mare a lui Bellu cel Bătrân.
CAPELA MARGHILOMAN
Alexandru Marghiloman (1854-1925), jurist, om politic, lider conservator, şi-a asumat responsabilitatea formării unui Consiliu de miniştri de sacrificiu, care să semneze Tratatul de Pace cu Puterile Centrale de la Bucureşti, armistiţiu ce a permis supravieţuirea Statului Român.
Simpatizant al ideilor junimiste, Alexandru Marghiloman a acumulat o bogată experienţă politică. S-a remarcat îndeosebi la conducerea Ministerului de Interne, a Ministerului de Externe şi a Ministerului Justiţiei.
Contribuţia sa ca ministru al Justiţiei este demnă de remarcat, el fiind cel care a asigurat printr-o lege inamovibilitatea în magistratură, un pas important în crearea unei justiţii cu adevărat independente.
Capela Marghiloman, clădire în stil clasic, prezintă inserturi decorative cu dublă interpretare.
Pentru a aminti de istoria familie însemnele puterii, ale forţei sunt redate prin prezenţa frunzei de stejar şi a coroanei.
MADONA STOLOJAN (REPLICĂ)
Monumentul funerar complex, în care arhitectura suprafeţelor exterioare pune în valoare opera de artă Madona Stolojan, sculptură de inspiraţie etruscă realizată de Dimitrie Paciurea.
Stilul simbolic şi reprezentaţional al sculptorului Dimitrie Paciurea (1873-1932), contrastează puternic cu stilul simplificat până la esenţa pură al contemporanului şi conaţionalului său Constantin Brâncuşi.
Născut în Bucureşti, Dimitrie Paciurea a studiat aici între 1890 şi 1894, apoi la Paris între anii 1896 şi 1900.
Operele marelui sculptor au fost prezentate în expoziţiile de arta romaneasca deschise la München (1913), la Bienala de la Veneţia (1924) si la Bruxelles (1930).
Începând din 1909 a fost profesor de sculptură la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.
MONSENIORUL VLADIMIR GHIKA (1873 - 1954)
Personalitate complexă, Monseniorul Vladimir Ghika a fost preot, confesor, director spiritual, conferenţiar, om de ştiinţă, diplomat, activitatea lui desfăşurându-se în toate mediile. S-a remarcat ca fiind un promotor în multe domenii, activitatea sa a depăşind graniţele confesionale şi spiritul timpului, fiind un adevărat precursor al ecumenismului.
Monseniorul Vladimir Ghika a fost nepotul lui Grigore Alexandru Ghika, ultimul principe al Moldovei.
S-a născut în ziua de Crăciun a anului 1873 la Constantinopol, si-a facut studiile la Paris si Roma, urmand cursurile Facultatii de Ştiinţe Politice si pe cele ale Facultatii de Filosofie-Teologie.
Dorea să devină preot sau călugăr, însă Papa Pius al X-lea l-a sfătuit să renunţe la idee, măcar pentru o perioadă, şi să se dedice apostolatului ca laic. Şi-a desfăşurat activitatea extraordinară în toată lumea, la Bucureşti, Roma, Paris, Congo, Tokyo, Sidney, Buenos Aires. Întors în ţară, se dedică operelor de caritate. Monseniorul Vladimir Ghika pune bazele primului spital gratuit din România. Pe 18 noiembrie 1952 este arestat sub acuzaţia de „înaltă trădare" şi întemniţat la Jilava. Un an mai târziu are loc procesul, iar în 16 mai 1954 pierde lupta cu viata din cauza tratamentului dur la care a fost supus.
CAPELA GHEORGHIEFILOR
Capela realizată de figura emblematică a Arhitecturii Româneşti, Ion Mincu se înscrie în linii mari în tradiţia monumentelor de tip mausoleu, pe plan rectangular acoperit cu o cupolă. Operă din perioada de maturitate a arhitectului, capela este un gest-demonstraţie în favoarea arhitecturii naţionale. Suprafeţele bogat decorate sunt prezentate în raport echilibrat cu suprafeţele line. Cele patru colţuri cardinale ale capelei sunt marcate de baldachine care adăpostesc statuile celor 4 evanghelişti Luca, Marcu, Matei şi Ioan, realizate în bronz de sculptorul Friederick Storck. Elementele vegetale neoromâneşti realizate în piată sunt completate expresiv de decorul realizat în bronz şi pictura murală.
Fotografii: Dan Bistriţeanu
