Ultima „oprire” la Cotroceni a lui Ion Iliescu: scandal politic, reticență și nostalgie după primul președinte postcomunist
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ion Iliescu rămâne un fost președinte care continuă să dividă societatea și clasa politică și după moarte. Funeraliile sale au dus la un scandal politic monstru, în timp ce unele personalități publice au ales să-i cinstească memoria, în frunte cu Emil Constantinescu și Traian Băsescu, iar alții au absentat, fie din reticență politică, fie din alte motive. Totodată, pe la catafalcul fostului președinte au trecut nu doar numeroase grupuri de social-democrați, ci și oameni simpli.
Cuprins:
Adversarul Emil Constantinescu, primul politician venit
La prima oră a dimineții, la 7.55, deja angajații Regimentului de Gardă Mihai Viteazul își făceau simtiță prezența la Palatul Cotroceni. Aceștia urmau să-l întâmpine pe fostul șef de stat, la 9 (deși au ajuns pe platou la 8.30), când dricul în care era acesta intra pe porțile Palatului Cotroceni. Mașina cu fostul președinte, decedat la 95 de ani, a trecut fără să se oprească, Ion Iliescu fiind dus în sala Unirii din Palatul Cotroceni.
Primul mare fost demnitar care a venit să-și ia adio de la fostul șef de stat a fost Emil Constantinescu, ex-președinte în perioada 1996-2000. Fără a spune un cuvânt, Constantinescu a mers în sala Unirii, apoi a plecat cum a venit. În tăcere.
Au urmat câțiva reprezentanți ai Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan (PNL) și Cătălin Predoiu (vicepremier), alături de Petre Florin Manole și Alexandru Rogobete, ultimii fiind miniștri PSD. De altfel, Bolojan și Predoiu au fost singurii liberali prezenți, pe lângă primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu.
Primii social-democrați de cursă lungă, din afara arcului guvernamental, au fost fostul premier Victor Ponta, cel în perioada căruia a fost votată repunerea lui Ion Iliescu pe funcția de președinte de onoare (după o perioadă de pauză în care fostul șef de stat renunțase la această calitate), alături de Mădălin Voicu, acum demnitar în Guvernul Bolojan, după ce a fost mai multe mandate deputat.
Au urmat reprezentanții Partida Romilor „Pro Europa”, prin Nicolae Păun (cunoscut și ca Nicky Scorpion) și Cătălin Manea, primul în continuare deputat, al doilea fost deputat.
Primul mare grup de deputați social-democrați a venit la 10 fix. Sorin Grindeanu (președinte interimar al PSD) însoțit de Marcel Ciolacu, Marian Neacșu (vicepreședinte), Paul Stănescu (secretar general) și Andrei Dolineaschi au mers împreună la catafalcul lui Ion Iliescu. Grindeanu a și ieșit cu un mesaj dur, ulterior pe Facebook, în care a anunțat că PSD nu va mai participa la ședințele coaliției până când USR nu-și revizuiește atitudinea, în condițiile în care în Guvern, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, s-a opus funeralilor de stat, iar USR a avut o atitudine ostilă.
„Refuzăm să girăm formele de instigare la ură publică manifestate de liderii USR, chiar și în ședințe oficiale de Guvern. De aceea, am decis alături de colegii din conducerea PSD să nu participăm la ședințele coaliției până când cei de la USR nu vor da dovadă de maturitate politică și își vor revizui atitudinea!”, a precizat Sorin Grindeanu, președinte al PSD și al Camerei Deputaților.
Poziția oficială a USR a fost că din respect pentru victimele Revoluției și cele ale mineriadelor, Uniunea nu a acceptat doliul național. Însă situația a escaldat în atacuri între PSD și USR. Important de spus este că nu doar cei din USR au evitat funeraliile, ci și UDMR, unde de dimineață nu a venit niciun lider important.
„Dumnezeu să-l ierte!” a fost mesajul scurt al fostului președinte Traian Băsescu, venit și el să-și exprime condoleanțele. Întrebat dacă mai are un mesaj, Băsescu a punctat laconic: „Am avut!”. La ieșire s-a limitat doar la un „la revedere”.
Pe de altă parte, din rândul PSD au venit și alți lideri: Robert Cazanciuc și Titus Corlățean de la Senat, dar și Daniel Zamfir și Adrian Streinu-Cercel de la grupul senatorial PSD. Din categoria demnitarilor care au mai trecut pe la catafalcul lui Ion Iliescu a fost Teodor Meleșcanu.
Marii absenți
În perioada în care a fost deschis accesul pentru exprimarea condoleanțelor, printre cei care nu au venit au fost Klaus Iohannis (fost președinte), Petre Roman (fost premier), Theodor Stolojan (fost premier), Adrian Năstase (fost premier) sau Călin Popescu Tăriceanu (fost premier). Poate cea mai importantă absență a fost cea a Ninei Iliescu, soția lui Ion Iliescu timp de 74 de ani. Nu în ultimul rând, nu a venit nici președintele în exercițiu Nicușor Dan.
Cu toate acestea, surse politice au precizat că o bună parte din foștii mari demnitari vor merge la slujba de miercuri seară, în frunte cu foști miniștri din perioadele în care la Palatul Cotroceni era Ion Iliescu, dar și alți demnitari.
Prezență simbolică la Palatul Cotroceni
Spre deosebire de funeraliile pentru regele Mihai, în cazul lui Ion Iliescu, numărul celor care au vrut să treacă să-și ia „adio” de la primul președinte al României de după 1989 a fost infinit mai mic. Coada din fața Palatului Cotroceni, la intrarea Leu, nu depășea mai mult de 50 de metri, oamenii fiind grupați mai ales doi câte doi. De asemenea, inclusiv în fața Palatului Cotroceni au fost aduse coroane funerare, dar și flori, precum și candele. Toți cetățenii simpli, care nu au făcut parte din categoria foștilor demnitari sau politicieni în exercițiu, precum și categoria demnitarilor, au lăsat la poartă florile pentru fostul șef de stat.
Cei veniți au fost din categorii de vârstă și ocupaționale diverse. Un veteran a venit tocmai de la Iași cu trenul, timp de 10 ore, pentru a ajunge la catafalcul lui Ion Iliescu. „Un om de nota 10. A fost cel mai bun președinte din câți a avut România, prin pregătire, prin comportament”, a precizat ieșeanul, care preciza că la fel ca el, și Ion Iliescu a fost inginer.
Și alți pensionari au avut doar cuvinte de laudă la adresa fostului șef de stat, care au văzut în el un om al echilibrului, însă care au preferat să evite partea negativă a manifestărilor sale politice: deciziile de la Revoluția din 1989 sau aducerea minerilor în 1990.
Au venit și tineri, care au preferat să vadă în Iliescu politicianul angrenat în orientarea primilor pași ai României către UE și NATO. Spre deosebire de nostalgici, cei tineri au fost mai deschiși în recunoașterea faptului că Ion Iliescu a fost responsabil și de decizii care au dus la vărsare de sânge.
MarinPreda 06.08.2025, 20:30
USR un partid de golani. Cum sa refuzi ceva ce legea obliga?