Umbra Kremlinului în România. Armata privată a LukOil a ajuns acum un sfert de secol la București și continuă să funcționeze, condusă de foști ofițeri SRI

Compania LukOil a fost fondată în Rusia în anul 1992. În același an, gigantul petrolier a înființat propria firmă de securitate, cu rolul de a-și proteja rafinăriile, producția, transportul și comercializarea produselor petroliere, precum și pentru paza patronilor și a managerilor de top.

Denumită Lukom-A, în prezent este una dintre cele mai mari agenții de securitate din Rusia. Acest gen de firme de securitate din Rusia nu sunt de tipul celor întâlnite frecvent în România, cu angajați de vârsta a treia, care păzesc cu mâinile goale intrările la magazine, metrourile sau parcările private.

Angajații agențiilor precum Lukom-A dețin arme de foc, inclusiv automate, echipamente și vehicule militare și beneficiază de instrucție similiară cu a celor din armată. Dea fapt, Lukom-A este considerată o armată corporativă.

Încă de la înființare, Lukom-A a fost condusă de ofițeri ai unității de forțe speciale Vympel care terminaseră socotelile cu serviciul militar clasic rusesc. Au reușit să creeze rapid o echipă capabilă să rezolve o gamă largă de sarcini pentru a asigura siguranța activelor LukOil. De altfel, în Rusia, Lukom-A este cunoscut ca un refugiu al ofițerilor alungați sau ieșiți la pensie din FSB sau din armată.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Soldați de elită, pregătiți minimum cinci ani

Vympel este un grup de operațiuni speciale creat în anul 1981 de KGB cu scopul de a desfășura acțiuni în afara URSS. Ordinele de efectuare a operațiunilor puteau fi date numai de către președintele KGB și numai în scris. 

Luptătorii Vympel beneficiază de o instrucție specială care durează cel puțin cinci ani și sunt capabili să desfășoare operațiuni militare în orice condiții.

Sarcinile detașamentului sunt sabotajul, crearea de diversiuni în spatele frontului, spionajul, înființarea rețelelor de informații, eliberarea, capturarea și livrarea persoanelor despre care se consideră că dețin informații valoroase (inclusiv pe teritoriul altor state), eliminarea persoanelor care reprezintă o amenințare pentru stat, efectuarea de lovituri de stat în străinătate etc. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

De-a lungul timpului, Vympel a fost implicat în operațiuni în zonele fierbinți de pe tot globul și desfășoară în mod frecvent misiuni secrete de recunoaștere și lovituri împotriva țintelor din Occident. Serviciul este acuzat, în rapoarte occidentale oficiale sau prin investigații de presă, că ar fi responsabil pentru o serie de acte de sabotaj și asasinate făcute în SUA și Europa de Vest în numele statului rus.

Acționari de fațadă, „spionaj pentru stat” 

În 2010, LukOil s-a retras pe hârtie din acționariatul Lukom-A lăsând firma pe mâna foștilor FSB. De atunci, pe toate site-urile și comunicatele companiei de pază scrie că „angajații Agenției sunt deosebit de mândri de cooperarea pe termen lung cu LukOil, a cărei activitate corespunde intereselor economiei naționale ruse”.

Actualul acționariat al armatei corporative este format din doi oameni de fațadă, pe nume Gusak Sergey Andreevich și Vikulov Vladimir Valerievich.

Cert este că LukOil a încercat pe cât posibil să se detașeze de Lukom-A, mai ales că presa rusă consideră firma de pază ca o agenție care spionează în continuare și rezolvă afacerile murdare în favoarea companiei petroliere.

Există indicii că aceste îndeletniciri nu se limitează doar la teritoriul Federației Ruse. Un articol din publicația spaniolă El Pais, de anul trecut, cita un expert de la Institutul Ucrainean pentru Viitor spunând că Lukom „a fost creat de agenți legați de KGB” și scopul său ar fi nu numai protejarea activelor LukOil, ci și de „spionaj pentru stat”.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

De unde și vorba că „din KGB nu se iese decât cu picioarele înainte”.

Oficial, LukOil mai este legată de Lukom-A doar prin asocierea în firma Luk Tek, care se ocupă cu instalarea și operarea sistemelor de securitate.

Însă, în anul 2022, Mihail Mișustin, premierul Federației Ruse, a semnat un decret care permite proprietarilor complexelor industriale specializate în producția de combustibil și energie să își creeze propriile organizații private de securitate. 

În decretul guvernamental se arată negru pe alb că LukOil este prima companie din Rusia care a înființat o astfel de structură de securitate, numită Lukom-A și încă operațională, deconspirând astfel legăturile dintre cele două companii.

Putin oficializează mercenarii

Acest decret a urmat o lege semnată de Vladimir Putin care înăsprește cerințele pentru protecția instalațiilor de combustibil și energie atacabile cu drone.

De fapt această lege nu a făcut decât să legalizeze companiile militare private (PMC-urile), ceea ce LukOil oricum deținea încă de la începutul anilor ‘90. Despre PMC-ul companiei petroliere se vorbea în presa rusă cu mult înainte să existe mercenarii Wagner subordonați lui Prigojin.

Practic, până la apariția acestei legi, toate aceste organizații cu caracter militar funcționau ilegal. 

Conform legii ruse precedente, un militar nu putea lucra decât pentru stat. Iar mercenarii erau interziși mai ales pentru participarea la conflicte armate pe teritoriul altei țări. 

Codul penal al Federației Ruse prevedea până la 7 ani de închisoare, pentru recrutarea, pregătirea, finanțarea unui mercenar și până la 15 ani pentru folosirea acestuia într-un conflict armat sau în ostilități.

Igor Tishkevich, cercetător la Institutul Ucrainean pentru Viitor, consideră că Putin de fapt se temea să nu piardă controlul acestor armate private așa cum s-a întâmplat, câteva luni mai târziu, cu Wagner. 

În Rusia există aproximativ 30 de astfel de organizații, majoritatea având peste 500 de „mercenari” veterani de război, unele chiar zeci de mii, staționați în diferite țări.

Aproximativ 20 dintre aceste companii sunt implicate acum în războiul din Ucraina, dar și în Africa sau în Orientul Mijlociu, ceea ce legea rusă interzicea până în 2022. 

Decretul lui Mișustin, pe lângă că legalizează aceste grupări de mercenari, oferă Kremlinului pârghia de a obține controlul asupra lor.

Armatele Gazpromului

Anul trecut, BBC Rusia dezvăluia că marile corporații și oligarhii formează corporații militare private nu numai pentru a-și proteja propriile active. 

Jurnaliștii britanici au descoperit că în Ucraina luptă și mercenari angajați la firma de securitate a Gazprom-ului, Gazprom Okhrana LLC. 

Directorul general al Gazprom Okhrana este Stanislav Bauman, un colonel care acum patru ani a fost numit șef interimar al Ministerul Afacerilor Interne pentru regiunea Arhangelsk.

Prezența luptătorilor Gazprom a fost confirmată la Bahmut atât de serviciile de informații ucrainene, cât și de Evgheni Prigojin, fondatorul Grupului Wagner, mort pe 23 august 2023 după ce avionul în care călătorea a fost doborât în apropiere de Moscova. 

Prigojin a criticat în repetate rânduri Ministerul rus al Apărării precum și alte companii militare private care luptă la Bahmut.

Potrivit BBC, Prigojin a identificat grupuri militare legate de Gazprom care luptă sub denumiri ca Fakel, Potok, Redut sau Bokarev.

Nu știm dacă și Lukom-A este prezent în Ucraina, dar organizarea, pregătirea și dotările angajaților Lukom-A au ieșit în evidență încă de la începutul anilor 2000, când agenția recruta angajați pentru a lucra la unitățile LukOil din Irak, unde aveau nevoie de oameni bine instruiți și înarmați până-n dinți. 

Dimensiunea Lukom-A din Orientul Mojlociu este dezvăluită de canalul de Telegram „criminalru” care spune că, în prezent, Lukom-A a capturat piața serviciilor de securitate din Irak, unde, susținuți de un fost șef din serviciile locale de informații, au preluat prin șantaj și amenințări contractele de la alte companii. În Irak, rușii operează prin firmele Group B4 LLC și Night Bird SS.

Lukom-A îi aduce la ordine pe șefii „rebeli” din LukOil

„Eficiența” Lukom-A, ca unealtă de control folosită în realitate de Kremlin, a fost probată prin două acțiuni spectaculoase despre care a relatat și presa. 

În anul 2002 prim-vicepreședintele LukOil, Serghei Kukura, a fost răpit, în drumul său spre birou, de persoane înarmate, îmbrăcate în haine militare de camuflaj și mascate. 

Era păzit chiar de agenții Lukom-A, care n-au mișcat un deget pentru a-și apăra clientul de elită. Kukura a fost eliberat într-o pădure de la granița cu Belarus și a apărut după câteva zile fără să explice cine și de ce l-a răpit. 

În aceeași zi, guvernul rus anunța că LukOil a acceptat să plătească 103 milioane de dolari din impozitele restante, exact suma de bani despre care guvernul rus pretindea că nu fusese virată la buget pentru operațiunile derulate de companie în zonele off-shore.

Pe 1 septembrie 2022, președintele consiliului de administrație al LukOil, Ravil Maganov, a decedat  în condiții misterioase. Varianta mediatizată oficial prin presa controlată de Kremlin a fost că Maganov a căzut de la fereastra spitalului în care era internat. Și el beneficia de paza agenților Lukom-A.

Episoade de acest gen au întărit suspiciunea că foștii ofițeri FSB care conduc Lukom-A reprezintă prioritar interesele Kremlinului, care ține astfel în lesă gigantul petrolier deținut în teorie de un acționariat privat condus de oligarhul Vagit Alekperov, personaj din siajul lui Putin cu o avere estimată la 28,6 miliarde de dolari.

Lukom-A, în frăție cu FSB

Directorul unei filiale a Lukom-A, și el fost ofițer al serviciului de informații rus, recunoștea într-un interviu că angajații agenției de securitate private colaborează strâns cu FSB cu care desfășoară acțiuni comune de instruire. 

Cert este că Lukom-A este una dintre cele mai mari companii de securitate din Rusia, oferind „servicii complete de securitate pentru producția de petrol, rafinarea petrolului, transportul și comercializarea produselor petroliere”. 

Anul trecut, firma rusească a avut venituri de 2,5 miliarde de ruble (n.r. – aproximativ 25 de milioane de euro) și active totale de 1,8 miliarde de ruble.

Toate sucursalele sunt conduse de foști ofițeri FSB sau din Armată.

Cuprinde zece societăți comerciale și operează în 65 de regiuni din Rusia și din străinătate.

Cum a ajuns Lukom-A în România

Printre sucursalele Lukom-A din afara Rusiei se numără, de peste un sfert de secol, și România. Firma de pază a LukOil a intrat pe filiera București în 1998, la șase ani după ce a fost înființată oficial la Moscova.

La început s-a numit LukOil AS SRL și funcționa în spațiile deținute de compania rusească de petrol. 

În 2006, firma și-a schimbat denumirea în Agenția Lukom-A-Romania SRL, asociat majoritar fiind entitatea rusească Întreprinderea Privată de Pază Agenția Lukom-A.

În 2008, și-a mutat sediul din București la Ploiești, județul Prahova, asociate fiind Întreprinderea Privată de Pază Vympel-Rezerv și Întreprinderea Privată de Pază Agenția Lukom-A (99,9606%), ambele societăți înființate în Rusia.

Vympel-Rezerv este tot o firmă de pază, dezvoltată în Rusia în jurul Lukom-A care, în anul 1998, a creat și o instituție de învățământ denumită „Vympel-Center”, pentru pregătirea angajaților. 

În 2015, cele două firme rusești își cesionează părțile către F. Hammerschmidt Beteiligungsverwaltungs GmbH (99,96%), firmă înființată în același an în Austria, și patronului acesteia, Felix Hammerschmid. Noua societate apărută atunci prin „condensare” se numește Traun Guard HMS SRL.

În 2019, societatea austriacă (n.r. – de fapt o firmă-paravan a LukOil în care l-am regăsit ca director și pe Serghei Kukura, prim-vicepreședintele răpit în anul 2002) și patronul acesteia Felix Hammerschmid cedează înapoi toate acțiunile agenției rusești Lukom-A și unui rus pe nume Igor Gromov, care apare în firmă cu o participație de 0,0394%. 

Această formă de acționariat, care vizează inclusiv agenția Lukom-A-Romania SRL, s-a păstrat până în zilele noastre.  

Colonelul de armată Igor Gromov

Igor Gromov a fost colonel în Armata Rusă unde ajunsese șef de stat major al Regimentului 154 din Moscova. Gromov a fost inclus în Cartea de Onoare a Regimentului 154 în anul 2009 pentru merite deosebite, precum şi pentru contribuţia la „dezvoltarea şi perfecţionarea ritualurilor militare”. 

Regimentul 154 este un corp de armată de elită staționat la Moscova care cuprinde, printre altele, garda de onoare sau un detașament de poliție militară. Are în sarcină și activități antiteroriste.

Una dintre cele mai importante misiuni îndeplinite de Gromov s-a desfășurat în anul 2004 când, în calitatea sa de comandant adjunct al Garnizoanei din Moscova, a dus la Kiev Steagul Victoriei (arborat pe Reichstag în aprilie 1945) pentru sărbătorirea a 60 de ani de la eliberarea Ucrainei de invadatorii fasciști.

În 2021, printr-un decret al președintelui Federației Ruse, Igor Ivanovici Gromov, directorul Agenției Lukom-A, a primit și Ordinul de Onoare. Premiul i-a fost înmânat la o recepție formală în onoarea Zilei lucrătorilor din industria petrolului, gazului și combustibilului, la biroul central al LukOil.

Gromov a fost director general al firmei de pază rusești până în 2023 și este fondatorul Vympel-Center, locul unde sunt școliți angajații Lukom-A și Vympel-Rezerv.

General-maiorul FSB Vadim Piatiletov

În 2020, alături de Gromov, a mai fost mandatat în firma de paza din România și Vadim Piatiletov (care a condus Lukom-A în Rusia în perioada 2018-2020).

Piatiletov a fost șeful direcției FSB pentru regiunea Tiumen între 2011 și 2017. A primit gradul militar de general-maior în 2012, prin decret semnat de președintele rus Vladimir Putin.

În 2017 a fost demis în urma unui scandal în care mai mulți ofițeri din direcția pe care o conducea creaseră o grupare implicată în asasinate la comandă.

După ce a ieșit oficial din FSB, Piatiletov a fost primit cu brațele deschise la Lukom-A pentru că era în relații foarte bune cu conducerea LukOil.

Într-o amplă investigație de presă de acum trei ani, despre furturile de produse petroliere, jurnaliștii ruși au dezvălui despre Vadim Piatiletov că, înainte să fie șef la Tyumen, a ocupat funcția de adjunct al FSB în regiunea Samara și regiunea Krasnoiarsk. 

Sub supravegherea lui, Samara devenise epicentrul furturilor de produse petroliere, în special direct din conducte. 

Cu toate acestea, Piatiletov a fost absolvit de orice vină și a devenit șeful pazei în compania lui Vagit Alekperov.

Ofițerii de informații care controlează Lukom-A România

În ultimii ani au mai fost vehiculate și alte persoane cu trecut „încărcat informațional” care reprezentau interesele firmei rusești inclusiv în România. De exemplu, Oleg Cunețchi, de la Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, sau moldoveanul Andrei Rață, fost membru în CA al Petrotel-Lukoil Ploieşti (cercetat penal în dosarul LukOil).

La Lukom-ul din România sunt angajați, după calapodul firmei-mamă din Rusia, mulți foști militari, polițiști sau ofițeri de informații. 

Unul dintre administratorii Traun Guard HMS SRL, firma care controlează Lukom-A începând din 2015, a fost chiar fostul șef al Brigăzii Antitero a SRI, generalul de brigadă Alexandru Bureșin. 

În 2009, Bureșin s-a pensionat de la SRI, la vârsta de 55 de ani. După câteva luni, avea să fie numit administrator al Agenției Lukom-A România. 

Generalul SRI a ocupat funcția până în 2016 când a fost înlocuit de Mihai Vidat. Acesta din urmă, la conducere și în prezent, apare cu funcția de colonel pe forumul SRI, ca adjunct al lui Bureșin în brigada Antitero a SRI în 2006.

În 2020, general-maiorul FSB Vadim Piatiletov și colonelul Gromov i-au prelungit lui Vidat contractul de administrator la firma Traun Guard, mandat care este valabil până la sfârșitul lunii aprilie 2024.

Conform site-ului Traun Guard HMS, firma controlată de foști ofițeri FSB se ocupă în România în principal cu paza obiectivelor grupului LukOil. Mai declară contracte și cu alte societăți comerciale private din domeniul energetic și al transporturilor de mărfuri feroviare.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro