Un avocat penalist îl contrazice pe ministrul Predoiu în cazul abuzurilor din Voluntari: „Trebuia intervenit în secunda doi! Câți bătrâni internați în acele azile au fost chinuiți și au murit în tot acest timp?”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a declarat că, în cazul bătrânilor maltratați în azilele din Voluntari, ancheta a durat câțiva ani, timp în care polițiștii n-au intervenit, ca să nu compromită cazul. „Mă gândesc cum s-ar fi simțit domnul Predoiu, dacă el era cel abuzat, iar poliția, sesizată în legătură cu asta, i-ar fi zis: «mai stai un pic, întoarce-te și pe partea cealaltă, că noi strângem probe»”, spune un avocat penalist cu experiență, care-l contrazice pe ministru.
Fost ministru al justiției și actual ministru de interne, Cătălin Predoiu a declarat, potrivit Agerpres, că ancheta în cazul azilelor de bătrâni din Voluntari „a durat ani de zile, dacă nu mă înşel. Un astfel de probatoriu nu e uşor de strâns. O intervenţie pripită a poliţiştilor, înainte de a strânge suficient probatoriu încât să asigure o inculpare cu succes, poate conduce la compromiterea cazurilor. Întotdeauna există această tensiune între nevoia de a interveni mai rapid, dar, în acelaşi timp, de a asigura toate probele, astfel încât mai târziu, dosarul să nu se prăbuşească literalmente, din punct de vedere juridic, în instanţă”.
„Părerea mea e că poliția ar fi trebuit să intervină chiar în momentul sesizării ei, pentru că primează salvarea vieții unor oameni”, spune un reputat avocat, cu 23 de ani de experiență, specializat în dreptul penal. Avocatul a ales să discute în condiții de confidențialitate.
Libertatea: Domnule avocat, și în cazul fetelor răpite din Caracal a fost o situație oarecum similară: poliția și procurorul au stat o noapte în fața porții lui Dincă și au spus apoi că n-au vrut să compromită cazul.
Avocat: Și la Caracal, și la Onești, la fel s-a procedat. E clar că este instituțională problema! Există un text în Codul de procedură penală care le interzice „organelor judiciare penale sau altor persoane care acționează pentru acestea să provoace o persoană să continue săvârșirea unei fapte penale, în scopul obținerii unei probe”. Acum, ei se vor apăra și vor zice: „domnule, nu i-am provocat!”. Dar au stat cu mâinile în sân... Iar asta presupune o anumită complicitate morală.
- Pe de altă parte, dacă poliția intervine imediat, nu există riscul ca acel dosar să ajungă în instanță cu probe insuficiente, iar inculpații să fie achitați și, odată puși în libertate, să comită același gen de infracțiuni?
- Ce primează, să-i trimitem pe infractori la pușcărie sau să salvăm bătrânii aceia amărâți? Îi lăsăm să fie abuzați în continuare? Stenogramele interceptărilor din acest dosar, apărute în spațiul public, ne arată că polițiștii, ca să strângă probe, stăteau și ascultau cum erau săvârșite infracțiuni flagrante. N-au intervenit, ca să le curme suferințele acelor oameni. Asta e problema! Medicii au declarat, am citit în Libertatea, că acei oameni aveau nasturi și mărgele în stomac. Mă întreb când le-au înghițit: după data sesizării sau înainte de sesizarea poliției? Părerea mea e că ar fi trebuit să intervină din momentul sesizării, pentru că primează salvarea vieții unor oameni. Nu-i lași să fie abuzați în continuare.
- Credeți că nu au intervenit mai repede doar pentru a nu compromite cazul, așa cum lasă să se înțeleagă domnul ministru Predoiu?
- Eu cred că, la acest moment, organele judiciare și cei care lucrează în justiție nu se mai preocupă de justițiabil, de cel căruia îi este adresat actul de justiție. Se preocupă doar de propriile persoane și interese. Sistemele au început să lucreze numai pentru ele.
În cazul bătrânilor din azile, în mod normal, în secunda doi trebuiau să intervină, nu mai conta că aveau sau nu probe!. Puteau găsi probe și dacă interveneau atunci! Nu-i mai lăsau 6 luni sau „ani de zile”, cum spune Predoiu, să săvârșească infracțiuni! Și în tot acest timp, câți bătrâni internați în acele azile au fost chinuiți și au murit? De la momentul în care poliția a știut și până acum, câți au murit? Cine le mai dă înapoi acelor oameni zilele în care ei au fost chinuiți în plus? Unei femei traficate sau unui copil trimis la cerșit? Mai contează suferința acelui amărât față de faptul că tu nu ai reușit să trimiți la pușcărie pe cineva pentru 10 ani, așa cum ți-ai fi dorit?
Vrajitoarea 07.07.2023, 10:48
Toate ororile sunt posibile cu complicitatea statului!
Zigg 07.07.2023, 10:49
Avem proceduri/legi care facilitează infractorii și nu viata/salvarea victimelor.
User Șters 07.07.2023, 11:20
Excelenta perspectiva, ce cinism servit de o persoana cu functii atat de importante in statul roman. Predictia, preventia sunt cuvinte science fiction in Romania. Incredibil cum ii toleram pe oamenii astia si am ajuns sa credem ca asa ceva e normal. De ani de zile apar cazuri cu varstnici torturati in institutii private de azil, de ani de zile suntem fruntati la traficul de persoane si noi strangem probe la dosar!
rambo368 07.07.2023, 11:44
România Eșuată!
demostene1 07.07.2023, 14:54
Folosind logica asta nici în cazul unui viol mi trebuie intervenit rapid, daca nu avem probe. Sau a unei crime în desfășurare.