Un bărbat de 87 de ani s-a sinucis într-un spital din România. Ce protocoale există în spitale și cum sunt făcute evaluările pacienților
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Nu a dat vreun semn că necesită o intervenție a psihologului”. Cu toate astea, bărbatul de 87 de ani s-a aruncat de la etajul trei al spitalului în care era internat. Majoritatea acestor cazuri sunt prezentate în presă ca niște tragedii individuale, care se întâmplă aproape din senin. Dar sinuciderile reprezintă și o problemă de sănătate publică. Un raport pe zece ani al INSP arată că în 2019 erau înregistrați peste 500.000 de români cu tulburări mintale și de comportament. Dublu față de numărul raportat în 2009.
Cuprins:
- „Chiar era conștient, normal, și s-a aruncat de la etajul 3”
- Depresiile puternice nu pot trece neobservate
- Procedura de intervenție psihologică la spitalul din Giurgiu
- 5 psihologi la aproape 500 de pacienți
- Importanța evaluării clinice corecte
- Aproape 1.000 de psihologi angajați în sistemul public de sănătate
- Cea mai mare rată de sinucideri, în rândul bărbaților în vârstă
- În sevraj, dar „liniștit”, apoi „brusc agresiv”
- Românii, pe ultimul loc din UE când vine vorba de depresia cronică
- Multe internări la psihiatrie
- Depresia, bulgărele de zăpadă care tot crește
În după-amiaza zilei de 22 iunie, un vârstnic de 87 de ani, din județul Giurgiu, și-a terminat călătoria pe acest Pământ. Dar nu în patul lui de acasă, nici măcar într-un pat de spital, ci pe cimentul unei curți de spital.
La ora 16.43, un cadru medical de la Spitalul Județean Giurgiu a sunat la 112 pentru a anunța că pacientul de 87 de ani, internat în secția de Interne, se aruncase de la etajul 3. Nu avea COVID-19, nici nu era suspect. Procedurile de resuscitare au eșuat, iar bătrânul a murit. Organele de cercetare penală desfășoară în prezent o anchetă.
Cele mai recente date publicate de INML arată că s-au înregistrat 2.401 de sinucideri în România în 2018. Cele mai multe au avut loc în rândul bărbaților de vârsta a treia.
Ar putea fi prevenite o parte dintre aceste tragedii, mai ales atunci când au loc într-un mediu controlat, precum un spital?
„Chiar era conștient, normal, și s-a aruncat de la etajul 3”
Autoritățile au spus pentru Libertatea că bărbatul de 87 de ani din Giurgiu nu ar fi dat deloc semne că s-ar confrunta cu probleme psihice sau psihologice.
„Acest pacient n-a pus niciun semn de întrebare la toate investigațiile la care a fost supus. Nu a dat vreun semn că necesită o intervenție a psihologului. A cooperat”, explică managerul spitalului, Dragoș Chivu.
Omul nu a spus nimănui ce urma să facă, chiar era conștient, normal, și s-a aruncat de la etajul 3, chiar din salonul în care era.
Emanuela-Ioana Sârbu, purtător de cuvânt al I.P.J. Giurgiu:
Irina Mitrea, psiholog în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola din Iași, spune însă că acte precum sinuciderea nu apar niciodată din senin.
„Cu siguranță există semne anterioare acestui act. Depinde cine le observă. Există și aparținători care trăiesc în aceeași mentalitate de frică, de blam, de stigmatizare. Sau nu pot să accepte că așa ceva i se întâmplă cuiva apropiat”, adaugă psihologul.
Bătrânul era internat de 11 zile, au precizat reprezentanții I.P.J. Giurgiu. În plus, mai fusese internat anterior cu altă problemă, a completat managerul spitalului.
„Știu că i-a murit soția de curând, dar nu putem să facem speculații”, a mai adăugat managerul.
Bărbatul împărțea salonul cu un alt pacient. Am întrebat dacă colegul a primit asistență psihologică după ce a asistat la un asemenea eveniment. Dragoș Chivu a spus inițial că da, apoi a declarat că bărbatul nu era în salon când bătrânul s-a aruncat pe geam.
Depresiile puternice nu pot trece neobservate
O anchetă realizată de Libertatea, publicată la începutul lui decembrie anul trecut, a arătat că cel puțin 10 persoane, diagnosticate sau suspecte de COVID-19, și-au luat viața chiar în spitalele din România în perioada mai - decembrie 2020.
Ca și în cazul de săptămâna trecută de la Giurgiu, autoritățile au spus, în mod unanim, că pacienții care s-au sinucis nu au dat deloc semne că s-ar confrunta cu probleme psihice.
Profesorul Cătălin Nedelcea, de la Facultatea de Psihologie a Universității din București, a explicat atunci pentru Libertatea că asta e foarte puțin probabil.
„Dacă o persoană se sinucide, lucrul cel mai plauzibil de presupus este că are o depresie suficient de puternică. Iar aceasta necesită un timp pentru a se instala și a evolua. Nu poate să treacă neobservată de persoanele din jur”, a spus Nedelcea.
Procedura de intervenție psihologică la spitalul din Giurgiu
În aprilie anul trecut, psihologii de la Spitalul Județean Giurgiu au elaborat un document numit „Procedură de intervenții non-invazive, cognitive, psihologice (evaluare, consiliere, psihoterapie)”. Prima ediție a fost introdusă pe 8 aprilie 2020.
Libertatea a obținut documentul, în baza unei cereri pe Legea 544 privind accesul la informații publice.
Procedura a fost elaborată de doi psihologi specialiști și de un psiholog practicant.
Stabilește etapele, metodele, documentele și responsabilitățile necesare pentru desfășurarea activităților psihologice, psihodiagnosticul și evaluarea clinică, intervenție psihologică, consiliere, educație, psihoterapie.
Conform procedurii, psihologul:
- efectuează o vizită zilnică la pacienți;
- acordă asistență psihologică clinică în cadrul cabinetului;
- răspunde și solicitărilor de consult psihologic de la medicul curant din secție și alte secții.
5 psihologi la aproape 500 de pacienți
La Spitalul Județean Giurgiu sunt încadrați 5 psihologi, conform unui răspuns oferit ziarului de către spital.
- 2 psihologi specialiști psihologie clinică
- 1 psiholog principal psihologie clinică
- 1 psiholog practicant psihologie clinică
- 1 psiholog practicant psihologie clinică și psihologie aplicată în domeniul securității naționale.
Spitalul avea peste 500 de paturi și un rulaj lunar de 1.000-1.200 de pacienți, a spus pentru Libertatea managerul Chivu. Numărul s-a redus puțin odată cu pandemia. Ceea ce înseamnă că 5 psihologi răspund de aproximativ 450-500 de pacienți.
Conform procedurii introduse anul trecut, psihologul efectuează o vizită zilnică la pacienți, printre alte atribuții. Astfel că, la Giurgiu, un psiholog trebuie să vadă zilnic în jur de o sută de pacienți. Cum reușește?
Vă dați seama că psihologul nu trece pe la toți pacienții. Trece pe la pacienții care au nevoie de consiliere. Din protocoale, din anamneza pe care medicii o fac, de acolo îți dai seama cine are nevoie de consiliere și cine nu.
Managerul Chivu:
Importanța evaluării clinice corecte
„Când vine vorba de sinuciderile ce au loc în spitale, cauza principală este eșecul evaluării clinice. Riscul nu a fost evaluat în mod adecvat în aproximativ 60% din sinucideri sau nu s-au luat măsuri de precauție adecvate, corespunzătoare nivelului de risc”, conform Comisiei mixte pentru acreditarea organizațiilor din domeniul sănătății (JCAHO) din SUA.
Departamentul de stat din SUA care se ocupă de veteranii de război (VA) a reușit să reducă numărul sinuciderilor din spitale de la 4,2 cazuri la 100.000 de internări la 0,74 cazuri la 100.000 de internări în unitățile spitalicești de sănătate mintală, adică o scădere de 82,4%, arată un articol din 2018.
Aproape 1.000 de psihologi angajați în sistemul public de sănătate
În primăvara lui 2019, erau aproape 1.000 de psihologi angajați în sistemul public de sănătate din România, incluzând și numărul celor care lucrează în cămine pentru bătrâni sau centre de sănătate mintală, a declarat anterior pentru Libertatea Cătălin Nedelcea, profesor și președintele comisiei de psihologie clinică și psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România (CPR).
Ordinul nr. 1224/2010 stabilește norma de psihologi pentru diferite unități spitalicești.
De exemplu, în secțiile sau compartimentele de nou-născuți, pediatrie, obstetrică-ginecologie e nevoie de un psiholog pe secție/compartiment.
În secțiile și compartimentele de bolnavi psihic sau în secțiile de oncologie, e nevoie de un psiholog la 70-90 de paturi de psihiatrie.
Pe lângă numărul mic de psihologi din spitale, aceștia sunt ocupați de multe ori cu sarcini mai degrabă administrative și le rămâne prea puțin timp pentru orice formă de intervenție clinică.
Cine să observe atunci semnele depresiei?
Cea mai mare rată de sinucideri, în rândul bărbaților în vârstă
În România, cele mai multe sinucideri au loc în rândul bărbaților de vârsta a treia.
În 2018, s-au înregistrat 2.401 sinucideri, conform Raportului anual pe 2019 publicat de către Institutul Național de Medicină Legală (Raportul pe 2020 nu a fost încă publicat).
Ca și în alți ani, majoritatea sinuciderilor se înregistrează la bărbați (84% bărbați; 16% femei), arată INML.
Grupa de vârstă cu cele mai multe sinucideri în România este vârsta a treia, conform </strong><a href="https://www.antisuicid.ro/wp-content/uploads/2019/09/WSPD-2019-date-si-statistici.jpg"><strong>Alianței Române de Prevenție a Suicidului.
„Aceste persoane în vârstă nu prea mai au activități, nu mai au veniturile aferente pentru a face anumite activități. Unii au, alții nu au familiile în jurul lor. Nu prea mai au motive să se bucure și atunci se instalează depresia”, spune Irina Mitrea, psiholog în cadrul Spitalulului Clinic de Psihiatrie Socola din Iași.
În sevraj, dar „liniștit”, apoi „brusc agresiv”
Pe 2 iunie, un pacient de la un spital din Vaslui, în vârstă de 69 de ani, s-a aruncat de la etajul 3, după ce a atacat cadrele medicale.
„Agitația bărbatului” ar fi putut fi declanșată de intrarea într-o stare de sevraj, conform unor surse din anchetă. Internat în secția de Cardiologie, bătrânul suferea și de patologie psihiatrică pe fondul consumului de alcool.
Cadrele medicale au spus că bărbatul era inițial „liniștit”, dar că ar fi devenit „agresiv” după ce a fost într-un alt salon.
Sevrajul alcoolic reprezintă însă o urgență psihiatrică.
Un sevraj netratat „poate determina complicații medicale serioase, precum: halucinații, crize convulsive, delirium tremens și chiar deces”, arată un articol scris de medicul psihiatru Manuela Pădurariu.
Românii, pe ultimul loc din UE când vine vorba de depresia cronică
Dacă analizăm statisticile internaționale despre prevalența problemelor de sănătate mintală, România pare cea mai puțin deprimată țară din UE.
Statistici Eurostat din 2014, dar și din 2017, arată că suntem pe ultimul loc când vine vorba de procentul de persoane care au declarat că au depresie cronică.
În 2017, doar 1,5% dintre români spuneau că suferă de depresie cronică. Cel mai mic procent din UE.
Pe categorii de vârstă la români, cel mai mare procent s-a înregistrat la persoanele de peste 75 de ani, cu 3,1%. Adică dublu față de media națională. O rată mare a fost înregistrată și la categoria 65-75, cu 2,4%.
Multe internări la psihiatrie
În 2018, România era pe locul 2 în UE, după Germania, când vine vorba de ratele de externare pentru pacienții cu tulburări mintale și comportamentale.
Depresia, bulgărele de zăpadă care tot crește
„Românii nu se simt deloc confortabil să vorbească despre tulburarea psihică pe care o au. Din frică, rușine, neacceptare, blam al societății”, explică Irina Mitrea, psiholog în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola din Iași.
Problemele despre care nu vorbești, despre care te prefaci că nu există, „sunt ca bulgărele de zăpadă, ele tot cresc, tot cresc, până ajung să explodeze”.
„Preferă să îngroape, și eventual vin în ultimul moment, când se poate face ceva, dar mult mai greu, sau nu vin deloc și își asumă consecințele, ca drept dovadă ajung la tulburări mult mai grave”, adaugă psihologul..
În 2014, România era pe ultimul loc în UE la procentul de cetățeni care au apelat la un psiholog, psihoterapeut sau psihiatru.
Mitrea crede că e nevoie de educație pentru sănătate, pentru a schimba mentalitatea față de tulburările psihice. Principalele probleme încep de la stigmatizare.
„Mai bine nu spun și văd eu cum rezolv, chiar dacă nu știu cum și nu am în minte niciun plan, dar tot e mai bine decât să mă blameze ceilalți”, explică psihologul de la Socola.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
_Health20.png){kind=link}
