VIDEO / EXPERIMENT LIBERTATEA. Am dus un copil de 8 ani la o expoziție de abecedare din România, Franța și Suedia. Ce manual a ales?

Sara începe să răsfoiască serioasă manualele înșirate pe mese. Trece întâi printre cele românești. Se oprește la cel de pe care a învățat ea alfabetul. „Cel mai mult mi-a plăcut litera S, pentru că pe mine mă cheamă Sara”, spune fetița. E drăguț și abecedarul românesc, dar mai ochioase sunt cele franțuzești care pe pagini întregi au doar desene cu animăluțe sau situații. Pe o pagină este litera și pe cealaltă o imagine reprezentativă, foarte colorată.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

Masa cu manualele suedeze pare să fie câștigătoare pentru Sara. Le ia la răsfoit intens. „Am ales acest abecedar pentru că are animale fel de fel. Și mie îmi plac foarte mult animalele. Îmi plac foarte mult broaștele, sunt așa amuzante și ciudate, și au o creștere foarte ciudată, din mormoloci, în mormoloci cu picioarele din spate, picioarele din față și broască! Adică rămân fără coadă”, explică fetița de 8 ani.

Și manualele ei sunt drăguțe, dar „au scris și mult alb”, și când vezi atâtea culori la cele străine, e greu să vrei altceva. De aia, Sara nici nu prea le scoate din ghiozdan când ajunge acasă. Și când spune asta se uită la tatăl ei să afle dacă nu a mărturisit ceva nepermis.

De ce manualele românești au „scris și mult alb”, explică Polixeniu Anghel, directorul Asociației Editorilor din România, prezent la această expoziție de manuale: „Prețul cerut de Ministerul Educației pentru un manual a fost și de 2.5 lei. Cum să scoți calitate cu banii ăștia. Sau pentru un pachet de manuale pe hârtie și pe suport electronic, prețul era de 7,5 lei”.

Cel mai vechi manual de la expoziția de abecedare este din 1883

Abecedarele suedeze au fost aduse în expoziție de Arina Stoenescu, designer de carte stabilit în Suedia de 30 de ani. Cel mai vechi volum din colecția sa este de la 1883. Este o cărțulie roasă de timp care n-a fost tăiată niciodată pentru că înainte cărțile se dădeau împăturite, ca niște hărți și dacă îți permiteai, o duceai la legătorie.

Manualele suedeze au evoluat foarte mult și cu timpul s-au descotorosit de clișeele cu care încă mai sunt intoxicați elevii români. „Și cele suedeze aveau și ele clișee la începutul anilor 1900. Deci, există un abecedar care în ziua de astăzi ar fi cu totul de neconceput pentru că la litera N se află o imagine stereotipă a unei persoane de culoare și nici textul nu este potrivit, este chiar discriminatoriu”, explică designerul de carte.

Profesorii suedezi folosesc pe lângă aceste abecedare simple și foarte multe auxiliare, atât tipărite, cât și pe hârtie. Și toată lumea înțelege nevoia ca elevii să fie înconjurați de cărți încă de la vârste fragede. „Abecedarul în sine, cartea ABC care există acum în Suedia, este o carte care mai mult îți stimulează fantezia, pe când manualul școlar care are rolul abecedarului este mult mai complex și lucrează cu o selecție de cărți, exerciții, aplicații pe net. Pun foarte mult accentul pe citit de poveste, pe povestit, pentru că sunt mulți copii care știu deja să citească de la grădiniță. Abecedarele au fost și sunt oglinda societății în care trăim”, mai spune Arina Stoenescu. Care și-a întrebat fiica deja liceeană dacă ea își amintește de abecedarul de la școală. Răspunsul a fost nu: își amintește de multele cărți pe care le-a folosit în clasa întâi ca să învețe alfabetul.

Expoziția „ABC Dare. Selecţie de abecedare din Franţa, România şi Suedia”, este deschisă până pe 22 octombrie, la Muzeul Hărților și Cărții Vechi din București.

Citește și: 

Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematică al României. „Normal ar fi să existe câteva manuale alternative care să circule pe piață în mod liber”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE