„Un cult flămând după bani”. Legăturile dintre politicienii japonezi și biserica pe care a vrut să se răzbune asasinul lui Shinzo Abe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Omul care l-a ucis pe Shinzo Abe spune că era furios din cauza Bisericii Unificării, un grup religios care i-ar fi falimentat familia, scriu Financial Times și The Guardian. Dar cât de puternice erau legăturile fostului premier japonez cu biserica acuzată de unii comentatori drept „un cult flămând după bani”?
Cuprins:
Oficialii Bisericii Unificării s-au arătat uimiți, zilele trecute, de afirmațiile omului care l-a ucis pe fostul premier japonez Shinzo Abe, cum că gestul său a fost determinat de nemulțumirea față de cultul religios. Asta după ce suspectul Tetsuya Yamagami și-a motivat crima spunând că Abe a promovat un grup religios căruia mama lui i-a oferit o „donație uriașă”, ce a provocat probleme financiare familiei.
Timp de decenii, legăturile strânse dintre această biserică și politicienii din cadrul Partidului Liberal-Democrat, aflat la guvernare, au fost cunoscute, însă puțin discutate în Japonia. Dar moartea lui Abe și problemele suspectului cu cultul religios au adus acum această relație sub lupă, în condițiile în care țara caută încă răspunsuri pentru șocantul act de violență politică.
Șeful filialei japoneze a Federației Familiei pentru Pace Mondială și Unificare, Tomihiro Tanaka, a declarat la o conferință de presă că mama lui Yamagami a fost într-adevăr membră a bisericii încă din 1998 și a participat la evenimentele acesteia până acum două luni. Suspectul, în vârstă de 41 de ani, nu era membru al cultului.
Tanaka a refuzat să comenteze cu privire la donațiile mamei, dar a declarat că biserica nu a forțat niciodată oamenii să facă donații. El a mai spus că, din informațiile sale, mama lui Yamagami ar fi intrat în faliment în 2002.
„E dificil de înțeles de ce resentimentele (suspectului) împotriva bisericii ar duce la uciderea fostului prim-ministru Abe", a declarat Tanaka El a spus că, dacă i se va cere, grupul va coopera cu poliția pentru a descoperi motivul exact al lui Yamagami.
Scurtă istorie a Bisericii Unificării, cunoscută și ca secta Moon
Cunoscută inițial sub numele de Asociația Spiritului Sfânt pentru Unificarea Creștinismului Mondial, Biserica Unificării, cunoscută și sub numele de secta Moon, a fost fondată în 1954 în orașul portuar sud-coreean Busan.
Fondatorul ei, Moon Sun-myung, un pastor presbiterian excomunicat, susținea că a fost însărcinat de Dumnezeu pentru a finaliza opera neterminată a lui Iisus Hristos pe pământ.
Primii adepți ai bisericii au fost recrutori eficienți, iar numărul membrilor a crescut de la un grup inițial de 100 de misionari la aproximativ 10.000 în câțiva ani.
Biserica Unificării s-a răspândit în Occident la sfârșitul anilor 1950 și s-a extins agresiv în întreaga lume în anii 1990. Filiala sa japoneză a fost deschisă în 1959 și are 600.000 de membri.
Adesea descrisă drept un cult motivat de câștiguri financiare, biserica a devenit cunoscută pentru organizarea de nunți în masă pe stadioane - cu mii de cupluri care se întâlneau pentru prima dată - și la un moment dat a pretins că are aproximativ 3 milioane de adepți în întreaga lume, scrie The Guardian.
Dar numărul membrilor bisericii la nivel mondial a scăzut brusc la câteva sute de mii față de vârful din anii 1980, potrivit unor experți.
În 2008, Moon a cedat controlul bisericii fiului său cel mai mic, Hyung Jin Moon, care a format ulterior o organizație separată, Biserica Sanctuar, după ce s-a certat cu mama sa, Hak Ja Han. Aceasta controlează acum Biserica Unificării.
Deși nu au fost niciodată membri, Shinzo Abe și bunicul său Nobusuke Kishi, de asemenea fost prim-ministru japonez, au fost cunoscuți public drept susținători ai bisericii.
Yamagami era convins că Kishi a jucat un rol în stabilirea bisericii în Japonia. „Domnul Kishi a fost cel care a adus grupul ce mi-a distrus familia, așa că l-am vizat pe nepotul său”, a spus el anchetatorilor, potrivit presei japoneze.
O bază electorală a partidului lui Abe
Jeffrey J. Hall, un expert în activismul naționalist de la Universitatea de Studii Internaționale Kanda, a explicat pentru Financial Times că Biserica Unificării a fost implicată în politica conservatoare din Japonia încă din perioada bunicului lui Abe.
„Acest grup a fost una dintre bazele campaniilor Partidului Liberal-Democrat (al lui Shinzo Abe) încă din acea perioadă a Războiului Rece, când biserica era un aliat de încredere împotriva comunismului”, a declarat Hall. „Ei au colaborat cu facțiunea Kishi a partidului, care mai târziu a devenit facțiunea Abe”, a spus expertul.
Biserica a negat că a oferit donații financiare partidului fostului premier. Dar Hall a declarat că legile stricte privind campaniile politice din Japonia, care îngreunează legătura cu alegătorii, fac ca această relație să fie, de asemenea, valoroasă.
„A avea la dispoziție culturi religioase ce pot oferi un grup foarte fiabil de alegători, care se vor prezenta în ziua alegerilor, vor vota cu siguranță pentru partidul tău, pot oferi voluntari pentru campania ta, este important”, a spus el.
Iar legăturile politicienilor cu cultul religios erau uneori la vedere. În luna septembrie a anului trecut, spre exemplu, Abe a apărut la un eveniment organizat de văduva fondatorului Bisericii Unificării. La eveniment a participat și fostul președinte american Donald Trump, ca vorbitor principal.
„Sunt onorat că mi s-a oferit această oportunitate de a vorbi cu prietenul meu apropiat, președintele Trump, care a fost, de asemenea, o forță motrice pentru pacea mondială”, a spus Abe în discursul de cinci minute.
O organizație de avocați care reprezintă persoanele forțate să facă donații sau să cumpere „bunuri spirituale” de la grupurile religioase a protestat anul trecut față de apariția lui Abe la eveniment.
Cultul religios, acuzat că a provocat daune multor cetățeni japonezi
Organizația de avocați spune că biserica „a provocat daune serioase multor cetățeni din Japonia, destrămarea familiilor și distrugerea de vieți”.
Potrivit avocaților, daunele cerute de la acest cult religios de persoanele pe care ei le reprezintă se ridică la peste 123 miliarde de yeni (894 milioane de dolari) în ultimii 30 de ani. Într-un caz, o singură familie a donat două miliarde de yeni (peste 14 milioane de dolari) Bisericii Unificării.
„Adepții sectei Moon au în continuare cote stricte de donații”, a explicat Hiroshi Yamaguchi, unul dintre avocații care reprezintă victimele.
Acuzațiile au avut efecte. Un fost lider al Bisericii Unificării din Japonia a demisionat în 2009, după ce unii dintre directorii săi au fost acuzați de vânzări ilegale de bunuri spirituale din ușă în ușă.
Tanaka a declarat că în ultimii 20 de ani, biserica a luat mai multe măsuri pentru a respecta cât mai strict legile și a negat că membrii au cote de donații. De asemenea, oficialii bisericii au declarat că aceasta nu a mai fost implicată în anchete ale poliției din 2009.
Dar unii experți nu sunt de acord cu poziția Bisericii Unificării. Kimiaki Nishida, expert în psihologia culturilor religioase la Universitatea Rissho, a declarat că instituția și mass-media japoneză au închis mult timp ochii la legăturile politice cu secta Moon.
„Acesta nu este un grup religios, ci un cult care este flămând după bani. Dar nimeni nu a atins această problemă”, a spus el.
