Un etnic român din Odesa povestește pentru Libertatea ce s-a schimbat în capitala maritimă a Ucrainei după 6 luni de război
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce Rusia a invadat Ucraina, Grig Cozma, etnic român din Odesa, jurnalist, coordonator al unei fundații de binefacere, s-a înscris în batalionul de apărare teritorială. În martie jurnalistul povestea ziarului Libertatea despre baricadele, sârma ghimpată, barierele și punctele de control din Odesa. Toți erau în așteptarea ofensivei ruse asupra capitalei maritime a Ucrainei. Lucrurile s-au schimbat puțin între timp.
Cuprins:
- „Bătălia de aici va fi crâncenă pentru ambele părți”
- „Aici s-a cultivat mult timp lumea rusă”
- Investigația privind un obiectiv militar înconjurat de ansambluri rezidențiale
- Comunitatea românească din regiunea Odesa este dezorientată
- Fondurile de binefacere nu prea se împacă cu actele și rapoartele stufoase
- Autoritățile ucrainene nu erau pregătite pentru gestionarea fluxului de ajutoare
- Mulți parteneri europeni ocolesc statul și colaborează direct cu societatea civilă
- „Oamenii când ajung la noi nu au nimic la ei”
- Rezerve mari de apă și încălzitoare pe lemne
După 6 luni de război, Cozma susține că în Odesa situația este stabilă. Se bombardează din ce în ce mai rar, iar sistemul de apărare antiaeriană deja face față atacurilor aeriene, însă oameni pe străzi sunt tot mai puțini.
„Inițial doritori de a se înscrie în unitățile de apărare teritorială din Odesa erau mai mulți decât era necesar. Am fost o perioadă de timp membru al echipelor de patrulare a orașului, apoi funcția a fost preluată integral de militari”, povestește Grig Cozma, etnic român, originar din localitatea Babele, regiunea Odesa, jurnalist de investigații.
„Bătălia de aici va fi crâncenă pentru ambele părți”
În momentul de față militarii ruși nu au acces terestru la Odesa, care este protejată de Nicolaev.
„Dacă cade orașul Nicolaev, următoarea mare bătălie va fi la Odesa. Orașul era pregătit pentru lupte, iar în ultimele 6 luni s-a pregătit suplimentar. Dacă va fi o bătălie finală aici, cred că va fi cea mai crâncenă și importantă pentru ambele părți”, consideră Cozma, precizând că rușii și-ar dori să ia Odesa fără distrugeri.
În același timp, jurnalistul consideră că există un mare risc emoțional în acest război. „Dacă nu reușesc să ia Odesa, rușii ar putea bombarda orașul din rachete cu rază lungă de acțiune. În orice moment ei ne-ar putea bombarda fără nicio milă. Mi-e frică să nu fie aplicată față de noi axioma rusească veche: dacă nu este a noastră, atunci să nu fie a nimănui. Deocamdată aici totul este bine, însă riscurile sunt foarte mari”, povestește pentru Libertatea Grig Cozma.
„Aici s-a cultivat mult timp lumea rusă”
Jurnalistul de investigații susține că la Odesa mulți ani era cultivată ideologia lumii ruse.
„Mulți odesiți vedeau cu ochi buni Rusia, dar în urma războiului la noi au venit foarte multe persoane din zonele afectate de conflictul armat și le povestesc celor de aici ce face armata rusă cu civilii. Ai noștri au rămas șocați. A apărut un curent puternic de gândire pro-ucraineană, iar oamenii încep să se trezească”, arată jurnalistul.
Investigația privind un obiectiv militar înconjurat de ansambluri rezidențiale
În 2018, după o serie de investigații jurnalistice privind construirea ilegală a unor ansambluri rezidențiale în jurul aeroportului militar din Odesa, pentru a-l închide definitiv, a avut loc un atentat la viața etnicului român, care a rămas în viață în urma unor circumstanțe fericite.
Primăria elibera autorizații de construcții în jurul unui obiectiv militar, iar Grig Cozma a văzut în acest proces o încercare de a sabota strategiile de securitate ucrainene în cazul unui atac dinspre Rusia.
„Au încercat să-mi organizeze un accident rutier. Nu au reușit. Doi oameni au fost atunci arestați. Anchetatorii au constatat că atentatul a fost organizat în legătură cu activitatea mea jurnalistică. Deci, rușii demult erau prezenți aici, puteau organiza atentate la viață sau orice altceva”, povestește Grig Cozma pentru Libertatea.
Comunitatea românească din regiunea Odesa este dezorientată
Unii tineri români din regiunea Odesa sunt pe front și luptă împotriva agresiunii ruse. Mulți și-au dat viața pentru Ucraina. În același timp, mulți au plecat ca refugiați în statele membre ale UE, așteptând terminarea războiului.
„Cei care au rămas acasă sunt foarte dezorientați și nu știu ce să facă”, susține Cozma, analizând viața unei comunități de circa 125 de mii de vorbitori de limba română.
Fondurile de binefacere nu prea se împacă cu actele și rapoartele stufoase
După ce Rusia a invadat statul ucrainean, Grig Cozma, alături de un grup de juriști, economiști, jurnaliști, a înființat Fundația Europeană pentru Ucraina, care, în afară de Odesa, are și o filială la Slatina, regiunea Transcarpatia. Până acum poporului ucrainean și Forțelor Armate ale Ucrainei prin intermediul acestei fundații le-au fost transmise ajutoare în sumă de peste 100 de mii de euro în cadrul a 10 ture diferite compuse din mai multe tiruri.
Însuși fondatorii acestei organizații au transmis mașini blindate armatei, produse alimentare celor nevoiași și alte ajutoare în valoare de peste 38 de mii de euro.
„Oferim sprijin celorlalte organizații și fundații care vor să ajute, dar care nu se descurcă cu actele. Unii nu dau importanță actelor, apoi vine peste ei fiscul, poliția, alte instituții de control, apar probleme. De aceea, le ajutăm să-și facă actele și rapoartele în fața finanțatorilor. Este important să nu-și creeze donatorii o impresie greșită despre fondurile de la noi care cu adevărat se implică”, subliniază Grig Cozma.
Deoarece ajutoarele din Occident ajung foarte greu până la Odesa, a fost deschisă o reprezentanță la Slatina din Transcarpatia, cea mai vestică regiune a Ucrainei, iar de acolo echipa fundației distribuie bunurile celorlalte regiuni.
Autoritățile ucrainene nu erau pregătite pentru gestionarea fluxului de ajutoare
„La 24 februarie a.c. Ucraina nu dispunea de o logistică necesară pentru absorbția ajutoarelor din Occident. Era un haos. Ajungeau diverse ajutoare pe mâna oricui, a cunoscuților, a partenerilor. Autoritățile primeau ajutoare dar nu aveau niciun sistem de distribuție sau depozitare. Acum, fiecare administrație locală are un birou umanitar. Din păcate, aceste structuri sunt netransparente”, susține jurnalistul și activistul civic Grig Cozma din Odesa.
El observă că birourile umanitare ale autoritățile ucrainene foarte repede iau ajutoarele, dar foarte lent le distribuie.
„Orice stat poate să-i întrebe pe ucraineni dacă pot primi, de exemplu, o mie de tone de cașcaval și autoritățile vor răspunde afirmativ, dar bunurile nu vor ieși din depozite până nu se vor strica și chiar dacă vor fi distribuite la timp, acest lucru se va produce netransparent”, subliniază jurnalistul de investigații.
De aceea, au apărut foarte multe fundații, asociații și centre nonguvernamentale care înlocuiesc instituțiile netransparente și neoperative ale statului.
Mulți parteneri europeni ocolesc statul și colaborează direct cu societatea civilă
Grig Cozma susține că tot mai mulți donatori preferă să colaboreze cu organizații nonguvernamentale care nu au nicio legătură cu statul.
USAID a oferit 1 milion de grivne (circa 250 de mii de euro) Fundației Europene pentru Ucraina pentru sprijinirea persoanelor strămutate. Diferența o face transparența, operativitatea și încrederea.
„Descentralizarea ajutoarelor umanitare este mult mai eficientă decât încărcarea autorităților cu aceste funcții”, susține Cozma.
„Oamenii când ajung la noi nu au nimic la ei”
Întrebat de Libertatea care sunt necesitățile persoanelor strămutate din Ucraina, Grig Cozma susține că vede oameni care ajung la Odesa fără nimic la ei.
„Ei nu au nimic: începând de la ciorapi și terminând cu un pat pe care să doarmă o noapte. Acum minimul necesar este cel mai important de oferit persoanelor care au fugit din calea războiului”, consideră etnicul român.
Rezerve mari de apă și încălzitoare pe lemne
În contextul bombardării orașelor ucrainene, alimentarea cu apă poate fi oricând întreruptă. De aceea, susține Cozma, rezervele de apă devin foarte importante.
„Suntem în așteptarea unor tiruri cu apă îmbuteliată. Apa este primul și cel mai necesar lucru”, precizează jurnalistul.
Odată cu răcirea timpului devin din nou actuale încălzitoarele pe lemne. „Noi am transmis spre regiunile afectate de război încălzitoare făcute de noi artizanal. Niște sobe metalice mici, în care poți face focul cu lemne, carton și altele. Trimit sute de sobe de acest gen în Harkov pe lună. Nu ne ajută încălzitoarele electrice. Dacă dispare și curentul electric, ce facem cu ele?”, povestește Grig Cozma.
Încălzitoarele artizanale trimise către regiunile afectate de către Fundația Europeană pentru Ucraina
Merită menționat faptul că mulți refugiați ucraineni care au ajuns pe teritoriul României în martie a.c. susțineau că nu au fugit doar de război, ci mai mult de frig și de lipsa de apă în localitățile lor.
