Expert. De ce le-au ieșit fals-pozitive testele de salivă unor elevi: „Niciun test nu e 100% precis. Și eu am stat cinci minute ca să înțeleg cum se fac”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un cercetător care lucrează de aproape doi ani într-un laborator de testare RT-PCR a explicat pentru Libertatea cum se poate ca un test pozitiv de salivă pentru COVID-19 să fie infirmat în urma analizării în laborator. Cosmin Mihai spune că testele de salivă nu sunt la fel de specifice precum celelalte metode de testare, ar putea depista și alte coronavirusuri, precum răceala sezonieră, sau poate fi vorba despre erori de fabricație sau contaminare în urma manipulării. „Suntem însă în marja de eroare, niciun test nu e 100% specific”.
Cuprins:
- 86 de copii au avut un rezultat pozitiv la testele de salivă administrate, în majoritatea cazurilor, de către părinți, acasă, conform declarațiilor făcute marți ministrului educației, Sorin Cîmpeanu.
- La nivelul zilei de marți, 7 decembrie, doar 16 cazuri dintre acestea fuseseră confirmate prin teste RT-PCR, în timp ce 22 au fost infirmate: erau rezultate fals-pozitive, pentru restul fiind așteptate rezultatele testelor PCR.
Libertatea a luat legătura cu unul dintre specialiștii care lucrează într-un laborator de testare RT-PCR încă din luna aprilie a anului 2020, pentru a înțelege cum a fost posibil ca testele de salivă să fie pozitive la infecția cu SARS-CoV-2, dar verificarea ulterioară printr-un RT-PCR să le infirme. Cosmin Mihai, cercetător științific în cadrul Centrului Avansat de Cercetare-Dezvoltare în Medicină Experimentală (CEMEX), de la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, a precizat că, dat fiind numărul foarte mare de teste utilizate, suntem într-o „marjă de eroare” de așteptat.
Premisa utilizării testelor de salivă în rândul elevilor a fost aceea că sunt mai ușor de administrat decât cele antigen rapide, care sunt și mai invazive, presupunând disconfortul prelevării din regiunea nazofaringiană. Vorbind de teste care au un grad redus de sensibilitate, nu detectează infecția în stadii atât de incipiente precum testele antigen rapide. Însă argumentul autorităților a fost ca testul de salivă să fie utilizat doar orientativ: copiii cu rezultat pozitiv oricum vor face și un test RT-PCR, la fel și cei care au simptome specifice, dar rezultat negativ.
Testele ar putea detecta și alte coronavirusuri
Cosmin Mihai a explicat pentru Libertatea că problema poate fi și de specificitate a testelor: cât de bine construite sunt pentru a depista infecția cu SARS-CoV-2 față de alte coronavirusuri în general.
„Niciun test nu e 100% specific, și la testele RT-PCR s-a văzut reactivitate încrucișată între diferite tulpini. Nu știu exact cum funcționează acest test de salivă, dacă antigenul este specific pentru SARS-CoV-2, fiindcă sigur nu este la fel de precis ca un test RT-PCR. Acolo testăm întâi pentru gena mare de coronavirus și apoi mai specific. Și răceala sezonieră este din aceeași clasă, poate unii dintre copii sunt răciți și au o contaminare tot cu un coronavirus. Depinde foarte mult de cum funcționează testele”, a precizat cercetătorul.
El a specificat că nu putem ști exact care este „bucățica din infecție” pe care o identifică și dacă ea este specifică doar pentru SARS-CoV-2. A dat exemplul unei sfori care are mai multe culori; e ușor să o identifici că e o sfoară și că este multicoloră, dar contează mult perspectiva în care te uiți la ea: o persoană vede galben-verde-galben, o alta vede verde-galben-verde. Deși pare același lucru, în testarea de laborator astfel de diferențe fac diferența între tulpini.
Și unele teste rapide antigen au fost infirmate în laboratorul RT-PCR
„Când a început perioada cu introducerea testelor rapide antigen, am avut unele cazuri de persoane cărora le-a fost recoltat testul în spital, deci de personal medical autorizat, care au avut test pozitiv pe antigen și negativ la PCR. De fiecare dată când avem un dubiu la un PCR îl refacem și de fiecare dată au ieșit complet negative. Există totuși niște reacții încrucișate la nivelul acestor teste rapide, fiindcă sunt făcute țintit pe SARS-CoV-2, dar s-ar putea să nu prindă exact acele bucăți pe care le urmărești. De altfel, și gradul de specificitate al testelor rapide antigen este de 90 și ceva la sută, deci e normal”, a mai punctat Cosmin Mihai.
Acesta a precizat că există și un risc ca o parte dintre teste să aibă erori din fabricație, mai ales că nu trebuie să ne raportăm, spune el, doar la cele 86 de cazuri depistate pozitiv, și la zecile sau sutele de mii administrate. O problemă poate fi și în procesul de manipulare, dar nu în sensul în care persoanele care împachetează testele ar fi infectate cu SARS-CoV-2, ci să fie contaminate unele componente cu alți reactanți care să genereze un rezultat fals.
„Trebuie să te străduiești să faci testul corect, greșit poți să îl faci fără nicio problemă”
„Cred că putem spune că suntem în marja de eroare. Trebuie să ținem cont că nu toată lumea știe să folosească un astfel de kit și îl administrează corect. Și eu le-am făcut copiilor mei și mi-a luat puțin prima dată să înțeleg cum se face, am citit cinci minute instrucțiunile alea. Ideea este că trebuie să te străduiești să îl faci corect, că greșit poți să îl faci fără nicio problemă. Din punctul meu de vedere însă, deși este bine că aceste teste se fac, ele trebuiau administrate mult mai devreme, înainte de începerea școlii, ca atunci când începi să ai un punct zero de pornire: au intrat 30 de copii sănătoși într-o clasă”, a declarat Cosmin Mihai.
El a dat un exemplu folosit în SUA de testare a populației, care a fost desemnat ca fiind mai rapid și mai econom din punctul de vedere al resurselor. S-au prelevat, individual, probe de la zece persoane, au fost introduse în același tub cu substanță, iar toți cei din loturile care ieșeau pozitive erau apoi testați individual ca să se vadă unde este sursa infecției. O astfel de testare s-ar fi putut face și în regim RT-PCR, explică Cosmin Mihai, fiindcă ar fi mărit de zece ori capacitatea unui singur aparat.
Testele de salivă se administrează în școli de două ori pe săptămână, luni și joi. Majoritatea școlilor au pasat această răspundere părinților, iar aceștia nu sunt obligați, prin nicio lege sau hotărâre la nivel național, să accepte efectuarea acestor teste. De aceea ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat că se bazează pe responsabilitatea părinților și a denumit „imbecile” propunerile unor jurnaliști conform cărora elevii să meargă la școală, iar copiii - la grădiniță doar dacă sunt testați pentru COVID-19.
