Un important sociolog explică marea surpriză de la recensământ. Satul, orașul și cum stă Bucureștiul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După 31 de zile de la lansarea recensământului în România, recenzarea în mediul rural o depășește pe cea din urban în 30 de județe. Cei mai mulți români apelează la înregistrarea asistată, în detrimentul autorecenzării, subliniază Vasile Ghețău, specialist în demografie.
Cuprins:
Pe 13 aprilie s-a încheiat prima lună de la lansarea recensământului populației și locuințelor din România. După 31 de zile, 3,6 milioane de români – adică 19% din populație – au fost înregistrați la recensământ, scrie Vasile Ghețău pentru Contributors.
19,2 milioane de cetățeniau rezidență în România, conform datelor Institutului Național de Statistică din 2021.
În ritmul actual, de 100.000 de persoane recenzate zilnic, în următoarele 32 de zile de autorecenzare, vor fi înregistrați la recensământ 7 milioane de locuitori, adică 36% din populație, mai scrie profesorul universitar Ghețău.
„Dacă am admite că numărul de persoane recenzate în cea de-a doua jumătate a perioadei de autorecenzare, până la 16 mai, nu va diferi de numărul locuitorilor recenzați până la acest mijloc de aprilie, ar rămâne de înregistrat cu recenzori, în perioada 16 mai-17 iulie, mai mult de jumătate din populația țării”, mai scrie acesta.
S-au recenzat mai mulți oameni din rural decât din orașe
Profesorul Ghețău observă că autorecenzarea individuală este modestă: la nivelul întregii populații, doar 1,4 milioane de persoane au completat singuri formularul de recensământ.
Între posibilele motivații s-ar putea regăsi dificultățile în a folosi platforma de recenzare, lipsa dispozitivelor electronice sau incapacitatea de a le utiliza, precum și interesul redus pentru recensământ, notează profesorul.
În compensare, înregistrarea asistată a fost și este în ascensiune surprinzător de susținută, surclasând înregistrarea individuală și devenind spectaculoasă în unele județe cu grad modest de urbanizare. Drept rezultat, în zilele din urmă numărul populației recenzate în mediul rural l-a depășit pe cel din urban.Vasile Ghețău, specialist în demografie:
Recenzarea în mediul rural o depășește pe cea din urban în 30 de județe. Cele mai mari progrese se înregistrează în Brăila, Vrancea, Galați, Botoșani și Brașov. Singurele județe unde populația din urban s-a recenzat mai mult decât cea din rural sunt Bacău, Covasna, Giurgiu, Hunedoara, Olt și Tulcea.
Profesorul Ghețău găsește și o explicație pentru care în mediul rural s-au înregistrat mai mulți oameni, apelând mai degrabă la recenzarea asistată: „Contactul dintre primari, consilii locale și populație este mult mai ușor de stabilit în sate și comune, oamenii se cunosc, iar anonimatul vieții din urban și amprenta pe care și-o pune asupra atitudinilor și comportamentelor sunt incomparabil mai reduse”.
În ce județe s-au înregistrat cei mai mulți locuitori
Județele unde s-au înregistrat cei mai mulți locuitori sunt Botoșani, Brașov și Teleorman, cu peste 25 de persoane la 100 de locuitori. La coada clasamentului, se află județele Iași, Tulcea și Mehedinți, cu 14 persoane la suta de locuitori.
„Dacă am vrea să găsim o legătură între gradul de recenzare și cel de urbanizare-dezvoltare nu o găsim. De fapt, o anumită legătură a existat doar în primele zile de recenzare, prin valori mai ridicate în județele mai urbanizate și mai dezvoltate, datorită unei autorecenzări mai importante în aceste județe. Legătura s-a risipit apoi prin instalarea și consolidarea recenzării asistate îndeosebi în județe mai puțin urbanizate”, explică Vasile Ghețău pe platforma Contributors.
Autorecenzarea – un exercițiu dificil
„Autorecenzarea se dovedește un exercițiu dificil pentru cea mai mare parte a populației”, constată Vasile Ghețău. În primele zece zile de ale recensământului, topul era dominat de județele cu o proporție mai mare a populației urbane: București, Brașov, Cluj, Constanța, Sibiu și Timiș. Aceleași județe sunt în continuare în poziții avantajoase în ce privește autorecenzarea.
<strong>În Municipiul București, sunt înregistrați sub 20 de oameni la suta de locuitori. Totuși, Capitala conduce în ce privește autorecenzarea.</strong>
„Numărul persoanelor autorecenzate la suta de locuitori este, în mod firesc, mai ridicat în Capitală și în județele mai urbanizate. Se adaugă acestora județele Bihor și Argeș, cu grad mediu de urbanizare, dar având, pe lângă autorecenzarea din urban, un număr de persoane recenzate cu asistență la suta de locuitori superior mediei naționale”, explică Vasile Ghețău.
Profesorul este de părere că recensământul s-ar putea încheia cu succes și „ne va putea arăta motivat și credibil câți locuitori are România în toate localitățile sale”.
„În construirea viitorului țării s-ar porni astfel de la o cifră realistă. Ea ar putea fi diferită de numărul menționat pentru anul 2021 al Institutului Național de Statistică, după întreaga istorie cunoscută statistic doar parțial a imensei migrații externe a românilor și după trei decenii de necruțător declin natural al populației”, spune Vasile Ghețău.
Până pe 15 mai se va desfășura autorecenzarea, iar în intervalul 16 mai-17 iulie vor fi chestionați de un recenzor românii care nu au acces la Internet sau nu au un dispozitiv de pe care să răspundă la întrebări.
Foto: Dumitru Angelescu
