Un protestatar din Piaţa Universităţii care a vrut să-l dea jos pe Băsescu cere dune de 500.000 de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mihai Căpăţână (24 de ani), achitat de instanţă pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, a dat în judecată statul român, prin Ministerul de Finanţe, şi cere 10.000 de lei daune materiale şi 500.000 de euro daune morale pentru "perioada arestului preventiv de 33 de zile".
Potrivit plângerii adresate Tribunalului Bucureşti, tânărul a fost ridicat de forţele de ordine în 15 ianuarie 2012, în jurul orelor 21.30, fiind suspectat că, împreună cu mai multe persoane, ar fi răsturnat jardinierele şi coşurile de gunoi din zona intersecţiei bulevardelor Dimitrie Cantemir şi Mărăşeşti, apoi le-ar fi incendiat, informează mediafax.
Mihai Căpăţână a fost dus atunci la Poliţie, unde a fost amprentat, fotografiat şi audiat, iar apoi, la propunerea procurorilor, a fost arestat pentru 30 de zile, în 16 ianuarie 2012, printr-o decizie a Judecătoriei Sectorului 4. La 11 februarie 2012, aceeaşi instanţă a prelungit măsura de arest preventiv, dar tânărul a contestat decizia la Tribunalul Bucureşti, care a admis recursul, în 16 februarie 2012, şi a decis eliberarea lui.
În timpul arestului preventiv, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 l-au trimis în judecată pe Mihai Căpăţână pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.
Probele anchetatorilor au fost înregistrările video, planşele foto şi declaraţiile a trei martori care erau la aproximativ 50 de metri distanţă şi care au descris evenimentele şi cum a fost reţinut tânărul. Unul dintre martori l-a recunoscut fără ezitare pe Mihai Căpăţână din planşele foto, precizând că acesta a participat la violenţe.
"Datorită plajei de vizibilitate, camera nu l-a surprins pe inculpat decât static, în mijlocul străzii, dar acest fapt nu înlătură declaraţiile martorilor oculari", se arăta în actul de trimitere în judecată.
Atât în faţa anchetatorilor, cât şi la instanţa de judecată, Mihai Căpăţână a susţinut că este nevinovat şi că era doar în trecere spre Piaţa Universităţii, unde dorea să se alăture demonstranţilor şi să protesteze paşnic, dar nu i-au permis forţele de ordine să treacă spre Piaţa Unirii.
"Am rămas în acea zonă (intersecţia Dimitrie Cantemir-Mărăşeşti) şi, din curiozitate, priveam la manifestanţi, în unele momente fiind foarte aproape de ei, dar neluând parte la manifestările lor", arată Mihai Căpăţână în plângerea prin care solicită daune de la statul român.
La 29 noiembrie 2012, Judecătoria Sectorului 4 a dispus achitarea lui Mihai Căpăţână pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, pe motiv că fapta nu a fost săvârşită de el. Instanţa a reţinut în motivare că declaraţia martorului care l-a identificat pe Mihai Căpăţână ca fiind unul dintre cei care au participat la incendieri şi violenţe a fost dată cu rea-credinţă. Judecătorul a explicat aceasta prin faptul că martorul respectiv era la o distanţă de 40-50 de metri, la fel ca ceilalţi doi martori care nu i-au putut distinge fizionomia tânărului, iar în zonă mai erau persoane cu haine similare cu ale lui Căpăţână şi, în plus, protestatarii aveau feţele acoperite cu fulare.
În motivarea Judecătoriei Sectorului 4 se mai arată că, din înregistările unei camere video din zonă, se observă că Mihai Căpăţână privea spre grupul recalcitrant, nu a purtat nicio discuţie cu persoanele agresive, iar la un moment dat a stat lângă două-trei persoane care se manifestau violent, dar nu a interacţionat cu acestea.
"Analizând întreaga înregistrare video, instanţa nu poate să nu observe faptul că în niciunul dintre momentele înregistrate nu este surprins inculpatul acţionând în modul descris în rechizitoriu. Mai mult, este surprins inculpatul singur, fără a purta vreo discuţie cu vreuna din persoanele care apare în mod frecvent ca fiind cele ce incendiază şi provoacă distrugeri, fără a se manifesta violent, agresiv sau măcar agitat", a notat instanţa în motivarea deciziei de achitare a lui Mihai Căpăţână.
De asemenea, instanţa a menţionat că Mihai Căpăţână a ajuns la faţa locului după ce tinerii agresivi începuseră distrugerile şi incendierile.
Procurorii au contestat decizia Judecătoriei Sectorului 4 la Curtea de Apel Bucureşti, care, la 23 martie 2013, a decis definitiv achitarea tânărului.
În 16 mai, Mihai Căpăţână a dat în judecată statul român, solicitând daune pentru zilele petrecute după gratii.
"În urma acestei măsuri care s-a luat împotriva mea, întreaga mea viaţă mi-a fost afectată în mod iremediabil, fiind supus la umilinţe de nedescris, la tratamente înjositoare, închis în celulă cu infractori de drept comun, toată această experienţă lăsându-mi amprente asupra psihicului, care nu se vor vindeca niciodată", a precizat Căpăţână în plângerea adresată Tribunalului Bucureşti.
Tânărul a menţionat că lucra şi lucrează la o societate care asigură mentenanţa la un "hotel prestigios", unde, pentru că a fost arestat preventiv, a fost repartizat la un alt loc de muncă.
"Prin privarea de libertate a subsemnatului cât timp am fost arestat preventiv mi s-a adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, iar traumele psihice şi suferinţele fizice provocate trebuie să fie reparate prin acordarea unor despăgubiri, întrucât am avut de suportat atât pe perioada detenţiei, cât şi ulterior o serie de consecinţe, în sensul că am fost izolat de colectivitate, am avut de suferit la locul de muncă, am suferit oprobriul public, în sensul că multe din cunoştinţele mele mă evitau sistematic, deoarece eram ca un infractor de drept comun, care am fost arestat", mai arată tânărul, în plângere.
Protestele din ianuarie 2012 desfăşurate în centrul Capitalei - la care au ieşit în stradă, mai multe zile la rând, sute de persoane - au început în 13 ianuarie, în semn de solidaritate cu Raed Arafat, atunci subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii, protagonist al unui conflict public cu preşedintele Traian Băsescu, pe tema reformelor din Sănătate.
În timpul evenimentelor au avut loc ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine, soldate cu victime de ambele părţi, dar şi cu rănirea unor operatori şi reporteri.
Protestele au durat nouă zile, însă confruntări violente între manifestanţi şi jandarmi au avut loc în 14 şi 15 ianuarie, fiind distruse magazine, semafoare, stâlpi de iluminat.
