Un psihiatru român din Germania ne arată cum ne protejăm sănătatea mintală în timpul pandemiei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Noul coronavirus reprezintă nu numai o amenințare epidemiologică și economică - ne poate afecta și sănătatea mintală.
Iar asta nu e un lucru întru totul rău, pentru ca avem mai mult timp să reflectăm la viețile noastre, ceea ce era aproape imposibil în ultimii ani, în care deveniserăm foarte neliniștiți. O să petrecem mai mult timp cu noi înșine, fără să ne mai putem lăsa distrați de factori externi. Viața devine mai simplă
Costin Matei, medic specialist, Krefeld, Germania:
Sunt foarte multe lucruri pe care nu le știm încă despre COVID-19, boala respiratorie cauzată de SARS-CoV-2. De exemplu, nu știm precis câte persoane dezvoltă simptome severe sau dacă persoanele vindecate dezvoltă imunitate de lungă durată care ar putea să-i protejeze de noi izbucniri ale coronavirusului.
Apoi, tranziția bruscă către o stare de urgență cu poliția și armata pe străzi, și populația închisă în casă pentru o perioadă nedeterminată îngrijorează pe mulți -- mai ales pentru că nimeni nu poate să-i liniștească oferindu-le un orizont clar de așteptare.
Aceste sentimente larg răspândite de panică și incertitudine pot cauza tulburări grave de anxietate. Într-un fel, chiar dacă simptomele tulburărilor de sănătate mintală nu sunt contagioase prin aceleași mecanisme ca ale unei boli medicale, sunt totuși și ele foarte contagioase. De fapt, în aceste vremuri, panica și anxietatea sunt la fel de răspândite ca virusul în sine, care are nevoie de contact fizic să se transmită.
Ce facem atunci ca să ne protejăm sănătatea mintală, atât a noastră cât și pe a celor din jur? Libertatea a luat legătura cu Costin Matei, medic specialist psihiatru la o clinică de psihiatrie din Krefeld, Germania. Matei urmează un master numit Global Mental Health la Universitatea din Glasgow, iar zonele lui de interes sunt psihotraumatologia și îmbunătățirea accesului la serviciile psihiatrice.
Auto-izolarea poate afecta pe oricine, indiferent dacă exista în prealabil un diagnostic psihiatric sau nu.
Costin Matei:
Reporter: Cum afectează autoizolarea sănătatea mintală?
Matei: Autoizolarea poate afecta pe oricine, indiferent dacă exista în prealabil un diagnostic psihiatric sau nu. Pot apărea emoții precum anxietate, neajutorare, furie sau senzația de pierdere a controlului. Având în vedere că în perioada aceasta tindem să petrecem mult timp în fața calculatorului sau a telefonului, există riscul ca aceste stări să fie exacerbate de citirea știrilor și articolelor despre CoViD-19, care abundă acum.
E important ca aceste simptome să fie recunoscute și să se intervină cât se poate de repede. Familia și prietenii au un rol important în această fază, iar dacă și acestia sunt copleșiți, e important sa îl îndrume pe pacient către un psiholog sau un psihiatru
Dr. Matei:
Reporter: Care ar putea fi efectele pe termen lung?
Matei: Voi începe prin a prezenta niște efecte imediate. Niște psihiatri de la Universitatea din Hangzhou și Universitatea din Wuhan au rugat peste o mie de cadre medicale care au avut contact cu pacienții cu CoViD-19 sau cu alte infecții respiratorii anul acesta să completeze un chestionar privind diverse simptome psihice.
Jumătate din cei chestionați prezentau simptome de depresie, aproape jumătate simptome de anxietate, iar o treime sufereau de insomnie. Aproape trei sferturi din cei intervievaţi au lăsat să se înțeleagă că erau copleșiți de situație. Personalul medical se confruntă zilnic cu moartea, cu nesiguranța, cu posibilitatea de a se infecta pe sine și familiile lor. Poate fi traumatizantă această perioadă.
Există mai multe tulburări de stres (printre care şi acel PTSD, post-traumatic stress disorder sau tulburarea de stres post-traumatic), care apar la oameni care au trăit ei înșiși sau au mărturisit evenimente traumatice, de exemplu moartea bruscă a cuiva drag, sau în cazul medicilor și al asistenților medicali moartea bruscă a pacienților, unii dintre ei.
Personalul medical se confruntă zilnic cu moartea, cu nesiguranța, cu posibilitatea de a se infecta pe sine și pe familiile lor. Poate fi traumatizantă această perioadă.
Costin Matei:
Ei pot dezvolta gânduri și imagini involuntare (uneori coșmaruri), intruzive și repetitive. Uneori persoanele afectate au senzația că retrăiesc în prezent situații traumatizante din trecut. Acest fenomen se numește flash-back. De asemenea, pot apărea tulburări ale memoriei, emoții negative, autoinvinuire, tendința de a învinovăți alte persoane, iritabilitate, accese de furie, hipervigilență, dar și tulburări de somn. Şi depresia însoţeşte simptomele enumerate anterior.
Ele variază de la persoană la persoană, în funcție de structura personalității, de cât de bine angrenat este în societate, dar și de alte evenimente traumatice trăite în trecut, mai ales în copilărie. E important ca aceste simptome să fie recunoscute și să se intervină cât se poate de repede. Familia și prietenii au un rol important în această fază, iar dacă și acestia sunt copleșiți, e important sa îl îndrume pe pacient către un psiholog sau un psihiatru. Pentru a ajuta oameni cu tulburările de stres este nevoie de timp, dar se pot trata. Și repet, expuși la acestea sunt nu numai pacienții și aparținătorii lor, dar și personalul medical, din poliție sau din armată, care trăiește și el de aproape dramele legate de COViD-19.
Reporter: Ați văzut la spital deja o creștere a cazurilor?
Matei: Da. Numărul de cazuri de COVID-19 crește rapid și va fi nevoie să ne repliem și să ne concentrăm pe urgențe psihiatrice și pe pacienții cu COVID-19 și comorbiditate psihiatrică. Și pentru noi, psihiatrii, e important să avem timp ca să ne reorganizăm resursele și să fim pregătiți cât mai bine.
Reporter: Care sunt provocarile de a fi medic psihiatru în perioada aceasta?
Matei: Sunt mai multe provocări. Una din acestea ar fi păstrarea contactului cu pacienții care au o simptomatologie cronică, mai putin urgentă, dar care s-ar putea agrava în contextul actual. E o ocazie bună pentru dezvoltarea psihiatriei la distanță, a telepsihiatriei. Psihiatria are avantajul că este o medicină vorbită, nu e mereu nevoie de un medic la faţa locului sau de intervenții medicale care să implice contactul direct.
O altă dificultate o constituie interacțiunile medicamentoase. Multe din medicamentele utilizate de noi pot influența concentraţia plasmatică a medicamentelor utilizate împotriva SARS-CoV-2 și pot conduce la efecte secundare în cazul creșterii concentrației, sau la ineficacitate în cazul unei concentrații scăzute.
Costin Matei:
De asemenea, combinaţiile între mai multe medicamente pot duce la tulburări de ritm cardiac. În momentul de faţă se testează mai multe medicamente împotriva SARS-CoV-2 şi noi, psihiatrii, trebuie să considerăm și acest aspect.
De asemenea, ca psihiatru, am adesea pacienți dintre grupele marginalizate ale societății, care nu au acces nici la informații, nici la diagnostic și tratament. Aceste persoane sunt adesea în vârstă și au și comorbidități somatice, deci sunt foarte vulnerabile în fața CoViD-19. Va fi important să ajungem și la acești oameni.
E o ocazie bună pentru dezvoltarea psihiatriei la distanță, a telepsihiatriei. Psihiatria are avantajul ca este o medicina vorbită, nu e mereu nevoie de un medic la fata locului sau de intervenții medicale care sa implice contactul direct.
Costin Matei:
Reporter: Cine sunt cei mai afectați de aceste incertitudini și efectele autoizolării?
Matei: Nu mă gandesc neapărat la o anumită grupă de pacienți. Există mai mulți potențiali stresori în această perioadă. Cei care și-au pierdut jobul suferă mult, în mod cert, mai ales dacă nu au alte posibilități concrete de a se întreține. De asemenea, există riscul ca persoanele aflate în carantină sa fie stigmatizate de către societate, chiar și după ce se termină perioada de carantină. E foarte importantă educația populației pentru a împiedica acest lucru.
Reporter: Este autoizolarea echivalentă neapărat cu lipsa unei vieți sociale?
Matei: Nu. E adevărat ca trăim o perioada foarte grea, dar mulțumită tehnologiei putem păstra contactul cu prietenii și familia. Sigur ca e diferită comunicarea prin video-call de cea față-în-față, dar când se va termina pandemia, vom putea aprecia și mai mult timpul petrecut cu ei.
Trebuie limitat timpul petrecut în on-line. Eu, de exemplu, deschid facebook-ul doar o dată pe zi. În perioada aceasta au apărut sau s-au dezvoltat zeci de site-uri obscure cu informații îndoielnice. Trebuie evitate
Costin Matei:
Reporter: Cum putem avea grijă să ne protejăm sănătatea mintală în timp de autoizolare?
Matei: E important sa avem țeluri concrete. Fără ele, există riscul să petrecem timpul exclusiv pe platforme precum facebook, unde e plin feed-ul de știri și opinii legate de pandemie. Trebuie limitat timpul petrecut în on-line. Eu, de exemplu, deschid facebook-ul doar o dată pe zi. În perioada aceasta au apărut sau s-au dezvoltat zeci de site-uri obscure cu informații îndoielnice. Trebuie evitate. E important sa ne informăm din surse sigure, cu reputație bună, și să putem verifica autorii.
Revenind la țeluri, acestea variază de la om la om. Sunt mulți care lucrează eficient de acasă, deci pastrează contactul cu mediul de lucru. Dar avem și timp suficient pentru hobby-uri sau sa ne dezvoltăm în direcții noi. Activitatea sportiva e iar importantă, mai ales ca îmbunătățește și starea de spirit. Trebuie, evident, să căutăm exerciții pe care sa le putem practica în casă.
Reporter: Este accesul la servicii de sănătate mintală online o soluție?
Matei: Da, consultul on-line se va dezvolta foarte mult în perioada următoare, probabil și în alte specialitati medicale.
Reporter: Ce-ați vrea să le transmiteți cititorilor?
Matei: Cred ca am fost luați cu toții prin surprindere de această pandemie. Tuturor ne-a stricat planurile și ne-a forțat sa ne regândim viața și rutina. Iar asta nu e un lucru întru totul rău, pentru ca avem mai mult timp să reflectăm la viețile noastre, ceea ce era aproape imposibil în ultimii ani, în care deveniserăm foarte neliniștiți. O să petrecem mai mult timp cu noi înșine, fără să ne mai putem lăsa distrați de factori externi. Viața devine mai simplă.
Ca să putem trece cu bine de această perioadă, trebuie sa urmăm cu toții recomandările și restricțiile impuse acum, în forme diferite, aproape în toată lumea.
Costin Matei:
Deși urmează în continuare vremuri dificile, sunt sigur că se va dezvolta și un sentiment de coeziune între oameni.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
