Un savant român face carieră în America. Studiile despre creier ale profesorului Sergiu Pașca, printre cele mai relevante din lume în 2025 

16 lucrări selectate la nivel mondial

Fundația pentru Cercetarea Creierului și Comportamentului (BBRF) a anunțat pe 9 ianuarie 2026 cele mai importante realizări în cercetările efectuate la nivel global, evidențiind descoperirile revoluționare ale beneficiarilor de granturi oferite de către organizație, cele ale câștigătorilor de premii și membrilor consiliului științific, „care contribuie la progresul înțelegerii și tratării bolilor mintale”. 

Au fost selectate 16 lucrări, publicate pe parcursul anului în reviste de specialitate de renume, precum Nature, Science, JAMA (The Journal of the American Medical Association), PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences) și Molecular Psychiatry, care acoperă domenii precum neuroștiințele fundamentale, terapiile de ultimă generație și identificarea precoce și prevenirea bolilor mintale pe tot parcursul vieții. 

„Fiecare dintre aceste descoperiri ne apropie de înțelegerea cauzelor biologice ale bolilor mintale și de transformarea acestor cunoștințe în îngrijiri medicale mai bune. Investind în știință îndrăzneață și inovatoare, contribuim la accelerarea progresului către detectarea precoce, tratamente mai sigure și rezultate îmbunătățite pentru milioane de oameni din întreaga lume”, a declarat dr. Jeffrey Borenstein, președinte și director executiv al BBRF. 

Pionier în exploatarea științei celulelor stem

Printre cele 16 lucrări se regăsește și cea a profesorului Sergiu Pașca, publicată în revistele Science și Nature. Pentru prima dată la nivel mondial, echipa coordonată de cercetătorul român a modelat o fază crucială a dezvoltării timpurii a creierului uman – formarea conexiunilor în măduva spinării în curs de dezvoltare. 

Folosind tehnologia bazată pe celule stem pentru a crea modele vii ale dezvoltării creierului uman, cercetătorii au reușit să modeleze procesul prin care celulele specializate din tubul neural ghidează axonii (proiecția neramificată a unui neuron) care traversează de la o parte la alta măduva spinării în formare, stabilind conectivitatea bilaterală.

Potrivit analizei realizate de Fundația pentru Cercetarea Creierului și Comportamentului, cu sediul la New York, profesorul Sergiu Pașca și echipa sa se numără printre principalii dezvoltatori de noi tehnologii care dezvăluie secretele dezvoltării creierului uman. 

„A fost un pionier în exploatarea științei celulelor stem pentru a crea «organoide» cerebrale, structuri cultivate într-o eprubetă de laborator, derivate din probe de sânge sau celule stem prelevate de la pacienți. Reprogramate pentru a se dezvolta ca neuroni sau alte tipuri de celule cerebrale, celulele din organoidele cerebrale se conectează între ele și încep să funcționeze. Când sunt transplantate în rozătoare vii, ele se integrează în creierul funcțional. Acest lucru oferă o perspectivă asupra dezvoltării normale a creierului, dar și asupra patologiilor care o perturbă, la nivel celular și al circuitelor”, se precizează în documentarul publicat de organizația americană.

Studiu cu impact în domeniul tulburărilor de dezvoltare neurologică

Noua cercetare, ale cărei rezultate au fost publicate în 2025, se bazează pe o tehnică perfecționată de profesorul Sergiu Pașca în urmă cu câțiva ani, care integrează organoide compuse din diferite tipuri de celule cerebrale și celule ale sistemului nervos central în entități mai mari și mai complexe, pe care le numește „asambloide”. 

„Scopul noilor asambloide create de laboratorul Pașca a fost de a modela procesul prin care reperele de dezvoltare neurologică numite «organizatori» orchestrează modelarea celulară, precum și ghidarea axonilor în măduva spinării sistemului nervos în formare. (…) Echipa Pașca a dezvoltat organoide care semănau cu o structură umană. Acestea au fost combinate și integrate cu organoide separate care semănau cu măduva spinării umană. Produsul acestor organoide multiple, odată combinate, a fost o entitate pe care echipa o numește «asambloide mediane»”, se mai susține în analiză. 

Echipa cercetătorului român afirmă că modelul asambloid rezultat „are potențial pentru aplicații suplimentare”. „Extinzându-se dincolo de măduva spinării, asambloidele pot modela funcția liniei mediane în alte regiuni ale creierului, cum ar fi corpul calos (fascicul de fibre nervoase care conectează emisferele dreapta și stânga ale creierului –  n.r.), care sunt adesea perturbate în tulburările de dezvoltare neurologică. (…) 

Organoidele organizatoare oferă un set de instrumente versatile pentru a avansa cunoștințele noastre despre specificarea celulelor umane, ghidarea axonilor și evoluție, care sunt cruciale pentru înțelegerea dezvoltării neurologice umane și a impactului tulburărilor de dezvoltare neurologică”, susțin cercetătorii de la Universitatea Stanford.

O parte din această biologie a fost modelată la mamifere, ducând la descoperiri fundamentale despre modul în care celulele dintr-o structură numită „placa de bază” ajută la direcționarea axonilor neuronali pentru a traversa linia mediană a măduvei spinării. 

„Aspectele unice ale acestui proces la om rămân misterioase, ceea ce a determinat echipa prof. dr. Pașca să construiască asambloizi compuși din trei tipuri de organoizi bazați pe celule umane pentru a modela procesul așa cum se desfășoară la oameni”, mai afirmă reprezentanții BBRF.

Organoizi cerebrali, crescuți în laborator

Tot echipa lui Sergiu Pașca a descoperit cum să crească în laborator organoizi cerebrali cu ajutorul unui aditiv alimentar – guma xantan – utilizat pe scară largă în produse alimentare pentru a stabiliza textura. Noua metodă, descrisă în revista Nature Biomedical Engineering, permite cercetătorilor să producă simultan mii de organoizi identici, evitând problema tradiţională a fuzionării nedorite dintre structuri. 

Acest pas înainte deschide drumul către testarea rapidă a medicamentelor, studierea dezvoltării creierului şi înţelegerea mai profundă a tulburărilor neurologice precum autismul, epilepsia sau schizofrenia. Proiectul a fost demarat în 2018, în cadrul Institutului „Wu Tsai Neurosciences” Stanford și a reunit o echipă formată din cercetători în domeniul neuroștiințelor, chimiști, ingineri și alți specialiști în domeniu. Întrebarea care s-a pus a fost cum pot cercetătorii să producă mii de organoide simultan, cu dimensiuni și forme uniforme, lucru care i-ar ajuta să afle mai multe despre dezvoltarea creierului și tulburările de dezvoltare și ar permite testarea mai eficientă noi medicamente și terapii genetice. 

„Putem produce cu ușurință 10.000 de astfel de celule. Un singur cercetător a reuşit să producă mii de organoizi corticali şi să testeze sute de medicamente într-un singur experiment, ceea ce demonstrează că putem accelera semnificativ cercetarea în neurodezvoltare şi siguranţa medicamentelor. La fel ca toate metodele noastre, este deschisă și accesibilă gratuit. Există deja numeroase laboratoare care au implementat această tehnică”, a declarat Sergiu Pașca, citat într-un comunicat al Universității Stanford. 

Echipa acestuia a analizat peste 20 de materiale biocompatibile, până când a constatat că guma xantan – un polizaharid folosit frecvent în sosuri şi produse de panificaţie – este cea mai eficientă soluţie pentru a preveni agregarea organoizilor. Utilizat în concentraţii reduse, acesta a reuşit să menţină organoizii separaţi, fără a influenţa negativ creşterea sau diferenţierea lor celulară. 

Ca urmare a acestei descoperiri, laboratoarele pot genera acum până la 10.000 de structuri cerebrale identice într-o singură rundă de cultură. Eficienţa noii tehnologii a fost demonstrată printr-un studiu de amploare, în cadrul căruia cercetătorii au cultivat 2.400 de organoizi şi i-au expus la aproape 300 de medicamente aprobate de FDA, pentru a analiza eventualele efecte adverse asupra dezvoltării creierului.

Născut în județul Alba

Sergiu Pașca (44 de ani) este un om de știință de origine română, recunoscut la nivel internațional pentru contribuțiile sale de pionierat în domeniul neuroștiinței și psihiatriei moleculare. S-a născut şi a crescut în Aiud, județul Alba, unde s-a remarcat încă din școala generală și liceu. 

În 2001, a fost şef de promoţie al Colegiului Naţional „Titu Maiorescu”, cu media generală 10 în cei patru ani de studiu. Ulterior, a devenit student la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca. 

După facultate, s-a stabilit în SUA și a devenit profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford din California. Este considerat un lider internaţional în neuroştiinţe şi celule stem, fiind inclus de cotidianul The New York Times pe lista sa de vizionari în Medicină şi Ştiinţe.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro