Un specialist român a măsurat radioactivitatea de la Cernobîl: ”20% dintre locuitorii din zonă s-au întors acasă după explozie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 26 aprilie se împlinesc 32 de ani de la explozia centralei nucleare de la Cernobîl, Ucraina. În afara celor câteva zeci de victime decedate imediat, numărul celor care au murit ulterior, din cauza iradierii, a rămas necunoscut. Un specialist român pe probleme de iradiere a făcut măsurători în zonă, pentru a vedea de ce se duc din ce în ce mai mulți turiști în acea zonă.”O excursie în jurul centralei costă acum 400 de euro”, ne-a spus dr. biolog Ion Chiosilă, vicepreședintele Societății Române de Radioprotecție.
Cuprins:
Explozia a avut loc pe date de 26 aprilie 1986, la ora 1.23, la reactorul 4. Centrala se afla în apropeirea orașului Pripiat și la 18 kilometri de Cernobîl. În urma catastrofei au murit câteva zeci de operatori. Localitățile din zonă au fost evacuate imediat. Un nor radioactiv s-a îndreptat spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţilor estice ale Americii de Nord. Suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.
Nu se ştie exact câte victime a făcut catastrofa de la Cernobîl, deoarece secretizarea din timpul regimului sovietic a îngreunat numărarea acestora.
Menționăm că, spre deosebire de centralele actuale, centrala de la Cernobîl avea reactoare neanvelopate şi folosea ca moderator grafitul, nu apa grea. Grafitul a fost cel care a declanșat incendiul, apoi explozia. Anvelopa înseamnă peretele de beton de 2 metri grosime, care reține în interiorul incintei majoriatea radiațiilor în caz de accidente.
”20% dintre locuitorii din vecinătate s-au întors la casele lor la șase luni de la explozie”
La vremea respectivă se considera că suprafețe mari în jurul centralei se vor transforma în deșert pentru sute de ani. Iată însă că, în acest moment, la Cernobîl se face turism. De ce?
”Eu am fost acolo anul trecut și am făcut măsurători. De la început trebuie precizat că un sfert din orașul Cernobîl este locuit în acest moment. De asemenea, trebuie spus că aproximativ 20% din locuitorii localităților mici din vecinătatea centralei s-au întors la casele lor la șase luni de la explozie. Am fost la o asemenea familie și pot să spun că am înregistrat valori sub 2,4 miliSievert (mSv), cât emite fondul natural peste tot în mod normal. Adică, oamenii de acolo nu au semne de iradiere. Doar într-un caz am găsit pe antebrațul unei persoane verificate urme de Stronțiu 90, care în mod normal nu ar trebui să existe pe om. Iar acum, în zona respectivă se organizează turismul negru, excursii care costă 400 de euro de persoană, pe trasee prestabilite. Sunt evitate zonele Pădurea Roșie și Pripiat, deși nici acolo nu există un pericol iminent. Trebuie spus că sarcofagul nou, care îmbracă reactoarele, a fost finalizat cu bani europeni și din fonduri ale Ucrainei”, spune Ion Chiosilă.
”Sievert” este o unitate de măsură folosită pentru evaluarea cantitativă a impactului biologic ce rezultă prin expunerea organismelor vii la radiații. La cantitatea de 100 mSv apar modificări cromozomiale în sânge, iar de la 1 la 6 Sievert apar boli grave. Peste această limită, decesul este iminent.
”Accidentul de la Cernobîl a adăugat o iradiere mică în România, circa 1/2 din valoarea fondului natural”
”Nu se pune problema să ne adaptăm, să devenim rezistenți la radiații, la radioactivitate în ziua de astăzi. Asta s-a realizat și se realizează în decursul evoluției noastre ca specie biologică. O serie de specialiști au afirmat că la apariția vieții pe pământ au contribuit și radiațiile ionizante, adică radioactivitatea. Este vorba de fondul natural de radiații care în decurs de milioane de ani s-a modificat foarte puțin. La acest fond natural de radiații (2,4 mSv pe an), pentru țara noastră s-a adăugat/se adaugă radioactivitatea artificială dată de accidentele nucleare – cum ar fi accidentul de la Cernobîl. Acesta a adăugat o iradiere suplimentară destul de mică, circa 1/2 din valoarea fondului natural în 1986, scăzând foarte repede în următorii 14 ani, de peste 500 de ori”, explică vicepreședintele Societății Române de Radioprotecție.
