REPORTAJ: Un tânăr gălățean luptă să reconstituie istoria pe viu. Echipamente vechi prind viață în micul său apartament/ FOTO&VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Este consultant educaţional la o multinaţională, dar marea sa pasiune o reprezintă reconstituirile istorice. Confecţionează cu multă răbdare şi migală în propriul său apartament din Galaţi diverse echipamente vechi de luptă, reuşind să realizeze deja o centură gladiatorială de paradă, o curea grecească, un coif corintian, o armură cu influenţe elene din solzi din piele sau protecţii romane pentru picioare. Participă frecvent la acţiunile organizate de ONG-ul din care face parte, din dorinţa de a reda publicului spectacor istoria pe viu, dar şi de a aduce un omagiu celor care au purtat cândva armurile, armele sau uniformele vechi de luptă.
Cuprins:
- E nevoie de foarte multă răbdare şi migală
- Deși are altă abordare, exteriorul este de o acurateţe foarte mare
- Shashka rusească, spada folosită și azi de cazaci
- "Cu ocazia Centenarului investim pe partea Primului Război Mondial"
- Una e să vezi la TV, alta în fața ta efectiv un legionar roman sau un dac
- Dapyx, eveniment de amploare la Medgidia
Teodor Bolea este un tânăr din Galaţi, în vârstă de 26 de ani, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, care este consultant educaţional la o firmă multinaţională, dar în timpul liber se dedică trup şi suflet pasiunii sale pentru istorie. Însă nu este vorba despre istoria teoretică învăţată la şcoală, ci despre cea practică, a reconstituirilor istorice şi îşi aminteşte că totul a pornit în momentul în care, în urmă cu câţiva ani, a văzut un eveniment de reconstituire istorică la castrul roman Tirghina-Barboşi, din apropierea municipiului Galaţi.
A rămas impresionat de ceea ce a văzut, motiv pentru care în urmă cu câţiva ani a decis să facă parte şi el dintr-un ONG care se ocupă de reconstituirile istorice, Asociaţia Culturală "Tomis" de la Constanţa, iar între timp, fiind foarte implicat în acţiunile organizate de aceasta, a devenit chiar preşedintele filialei de la Galaţi.
"Mie mereu mi-a plăcut istoria, dar cu adevărat am simţit nevoia să mă implic în zona aceasta de reconstuire istorică atunci când am văzut trupa Terra Dacica Aeterna, acum patru ani cred că a venit pentru prima dată la Galaţi, când a fost primul eveniment la Tirghina-Barboşi. Am văzut atunci efectiv oameni costumaţi, cu echipament şi am rămas plăcut suprins că există aşa ceva şi la noi în ţară. Ştiam că se face aşa ceva în străinătate, mai ales în zona Italiei, dar când am văzut că şi în România a prins genul acesta de mişcare am rămas împătimit, am luat legătura cu cel care este acum preşedintele Asociaţiei Culturale Tomis, Radu Covaliu. Am spus că sunt interesat, că vreau să particip la un eveniment de felul acesta, a trecut o lună şi ceva, dar într-o zi a sunat telefonul şi mi-a spus că era un loc liber pentru o plecare la Zalău. I-am spus că sunt interesat şi am mers, iar de atunci am intrat în acest sector al reconstituirilor istorice", spune, cu bucurie în glas, tânărul gălățean.
E nevoie de foarte multă răbdare şi migală
Dar nu s-a rezumat la simplul statut de "actor" în domeniul reconstituirilor istorice şi s-a hotărât să confecţioneze chiar el piese vestimentare vechi purtate în trecut în lupte de gladiatori sau vechii eleni. Astfel, a reuşit să realizeze manual o centură gladiatorială de paradă, o curea grecească, un coif corintian, protecţii romane pentru picioare, iar piesa de rezistenţă, o armură cu influenţe elene de solzi din piele, de care este foarte mândru. Este o muncă însă care necesită foarte multă răbdare şi migală, iar cheltuiele sunt destul de mari pentru că lucrează foarte mult cu materie primă precum pielea, fie ea naturală, fie sintetică.
"Am reuşit chiar eu să fac unele articole. Este mai mult munca din partea omului, nu sunt obiecte obişnuite şi nu se fac uşor, fiind vorba de nişte obiecte care trebuie să redea acurteţea istorică. Nu este sută la sută acurateţea, este şi amprenta proprie, dar ca linie respectă o formă generală veche. Armura din solzi cu influenţe elene pe care am realizat-o se numeşte linothorax. Este o armură care era purtată de greci, de poporul elen, după secolul 4 î. Chr", spune Teodor.
El explică și că în secolul 5 se foloseau acele armuri din bronz, dar că erau destul de greoaie. Din acest motiv, oamenii au început să meargă mai mult pe partea mai uşoară, să renunţe la armura suplimentară, pentru a câştiga mobilitate şi mişcări agere, elestice.
"Este făcută din piele, material textil, nituri etc. La această armură am lucrat destul de intens, are 2.600 de solzi, decupaţi individual, vopsiţi şi prinşi separat. Mi-a luat cam o lună, m-am grăbit pentru că urma să merg la un eveniment", spune Teodor.
Nu i-a fost însă uşor să facă aceste prime replici, dat fiind faptul că nu avea prea multe cunoştinţe în domeniu, şi nici nu dispune de un spaţiu adecvat, atelierul său de lucru fiind chiar propriul lui apartament. A învăţat însă din greşeli, după cum mărturiseşte.
"Spaţiul de lucru este în apatament după cum vedeţi. Am mers pe principiul învaţă din greşeală, am făcut greşeli, m-au costat materialele, dar am învăţat din ele. Mi-am folosit logica, am studiat acea piesă de echipament şi am făcut mental o reconstrucţie a lui. Am nevoie în principiu de foarfece, ac de cusut, sfoară, bucăţi de piele, ciocan şi nituri. Sunt piese care necesită însă şi gravare, poate chiar aparat de sudură, de la caz la caz", afirmă tânărul.
Deși are altă abordare, exteriorul este de o acurateţe foarte mare
Încearcă însă din răsputeri să recreeze cât mai fidel vechile costume, dar a ales să aibă o altă abordare, dat fiind faptul că majoritatea se ocupă de reconstituiri ale vechilor echipamente de luptă specifice zonei în care trăiesc.
"Eu am altă abordare, deşi foarte mulţi o contestă, eu am ales să nu fac totul sută la sută ca atunci, dar am ales ca exteriorul să fie de o acurateţe foarte mare, dar şi foarte rezistente, să arate corect istoric. În ţară în general toate trupele de reconstituiri istorice vor să reprezinte ce a fost pe plan local, eu am ales o abordare diferită, să nu mă rezum numai la ceva cu care lumea s-a cam obişnuit să vadă. Am ales să arăt ceva ce nu a fost la noi în ţară; poate a fost în zona Orientului Mijlociu. Eu am ales să nu merg pe calea bătătorită de alţii, ci să merg pe propriul drum", afirmă Teodor.
Shashka rusească, spada folosită și azi de cazaci
În plus, pentru că îi place foarte mult partea practică, se antrenează în prezent cu o sabie veche rusească pentru că vrea să ofere publicului posibilitatea de a înţelege realitea crudă a războaielor. Chiar s-a rănit la mână în timpul acestor antrenamente, dar asta l-a făcut să fie mult mai atent în mânuirea sabiei, totul din dorinţa de a reda cât mai fidel realitatea unor vremuri apuse.
"Este vorba despre shashka rusească, e o spadă din cultura rusă, e arma folosită şi în ziua de azi de comunitatea cazacă din Rusia. Am executat antrenamente de mânuirea spadei şi sper să facem exerciţii de tăiere, să arătăm că spada nu este doar ceva ce se purta la paradă, de decor, că este efectiv o armă periculoasă, realizată cu scopul de a lua viaţa inamicului şi am ales să arăt istoria mai dură, ce înseamnă realitatea războiului. Nu era ceva romantic, ci terifiant, crud. Spada este reală, nu replică, e din colecţia unui colaborator, eu am recondiţionat-o şi o folosesc la costumaţia mea de locotenent rus. Shashka îţi oferă o libertate şi o elasticitate foarte bună, faţă de gladius", afirmă, foarte serios, tânărul.
Este foarte implicat în activităţile Asociaţiei Culturale "Tomis" ai cărei membri participă frecvent la diferite evenimente publice de reconstiuiri istorice, dar şi la evenimente private.
"Facem costume din vremuri străvechi şi apoi reuşim să le punem în scenă, să le vadă publicul. De aceea şi avem numele de Asociaţie Culturală, promovăm cultura. Suntem 50-60 de persoane în ONG. Ne puteţi urmări pe internet, Asociaţia Culturală Tomis din Constanţa, sau pe Facebook", spune Teodor.
Tânărul menționează că filiala din Galaţi este deschisă la recrutări și încearcă să se diversifice atât în zonă, cât şi în afara ei. Participă la evenimente publice, organizate de autorităţi, de Primării, dar şi la evenimente private.
"Sunt oameni care organizează evenimente şi vor ceva inedit şi ne cheamă. Asociaţia deţine un număr rezonabil de echipamente, momentan pe partea de daci, geţi, în general popoare care au fost în zona noastră a ţării, dar şi pe parte romani, iar în era modernă pe parte de Primul Război Mondial, vorbim de uniforme, arme, parte dintre ele realizate de membri, parte achiziţionate", spune cu mândrie Teodor.
"Cu ocazia Centenarului investim pe partea Primului Război Mondial"
Încearcă să facă armele cu o cât mai mare acureteţe istorică. Sunt arme cum ar fi carabinele folosite în Primul Război Mondial pe care nu și le permit ei să le facă, pentru că nu au uneltele necesare şi atunci aleg să le cumpere.
"Vrem să ne extindem şi partea medievală cu o acureteţe cât mai mare. Acum cu ocazia Centenarului am ales să investim pe partea Primului Război Mondial, cât mai multe uniforme ale ostaşului român şi german, dar şi câteva ruseşti pentru că fac parte din istoria noastră, iar pe viitor ne vom diversifica din ce în ce mai mult", spune Teodor.
Afirmă cu seriozitate că principalul scop al Asociaţiei din care face parte este acela de a oferi publicului de peste tot din ţară sau din străinătate "istoria pe viu", dar şi de a aduce un omagiu vechilor luptători care au purtat cândva armuri sau uniforme asemănătoare.
"Mergem peste tot în ţară. Suntem primiţi bine peste tot, avem o colaborare bună cu prietenii noştri de la Asociaţia Tradiţia Militară, dar şi cu cei din Bulgaria. Membrii noştri au fost şi în alte ţări. Scopul este acela de a oferi publicului istoria pe viu, să vadă oamenii efectiv cum se trăia în acele vremuri. Asta facem, promovăm cultura, încercăm să oferim o parte de istorie pe viu", își motivează tânărul alegerea de a reînvia istoria.
Una e să vezi la TV, alta în fața ta efectiv un legionar roman sau un dac
Spune că vrea, în același timp, să onoreze amintirea celor care purtau acele uniforme, și o face cu multă plăcere, deşi mărturisește că trăim într-o perioadă din punct de vedere politic când o naţiune este privită cu anumiţi ochi de o alta.
"Încercăm să aducem un omagiu celor care au purtat uniformele de ambele tabere ale unui front, pe partea antică de daci şi romani sau triburi barbare, pe partea modernă de români, germani şi ruşi. Un omagiu adus tuturor. Una este atunci când cineva vede la televizor sau citeşte ceva şi alta este atunci când vede în faţa lui efectiv un legionar roman, un gladiator, un dac, un grec etc. Este cu totul şi cu totul altceva, când vezi echipamentul pe viu, stilul de luptă, formaţiile, limba chiar la unele evenimente", afirmă Teodor Bolea.
Dapyx, eveniment de amploare la Medgidia
Deja se gândeşte la următorul eveniment care va avea loc spre sfârşitul lunii pe stadionul de la Medgidia, unde la sfârşitul diverselor acţiuni de reconstituiri istorice programate să se desfăşoare timp de patru zile, spectatorii vor putea intra pe stadion să se lupte cu perne.
"În ţară, anul acesta, următorul eveniment de amploare va fi la Medgidia, pe 27 aprilie, este un eveniment de reconstituire istorică denumit Dapyx, unde se va face într-o perioadă de patru zile va fi o reconstituire istorică pe parte de antic, medieval şi modern, iar în ultima zi va fi aşa numita mare bătălie cu perne, când toată lumea va putea intra pe stadionul din Medgidia, unde oamenii se vor putea lupta cu pernele", spune Teodor Bolea.
Este foarte mulţumit de ceea ce face şi spune că marea sa mulţumire este atunci când publicul rămâne uimit de ceea ce realizează alături de prietenii şi colegii săi.
"Suntem primiţi bine de public, mai ales copiii sunt fascinaţi de ceea ce văd pe viu că se petrece în faţa lor. A fost un moment în care am auzit un copil spunînd că a fost incredibil de frumos, că i s-a povestit şi la şcoală despre aceste lupte, dar nu i se păreau atât de intersante, însă a văzut pe viu cât de interesant este şi cât de mult îmi place. A fost cea mai mare mulţumire. Avem astfel mulţumirea că le aducem un omagiu celor care au purtat astfel de echipamente, dar şi plăcerea cea mai mare atunci când te uiţi în ochii publicului şi vezi acea surprindere. La sfârşit, când vin oamenii să ne felicite, aceea este cea mai mare mulţumire", încheie temerarul gălățean.
Citește și: REPORTAJ-ANCHETĂ/ Nicușor Cucu din Vaslui, ”aspirator” de copile, din nepăsarea unor polițiști? (VIDEO&FOTO)
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
