Un ultraconservator sancționat de SUA și UE pentru încălcarea drepturilor omului este noul președinte al Iranului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Victoria lui Ebrahim Raisi, un om acuzat, printre altele, de implicare în executarea a mii de prizonieri politici în anii ’80, înseamnă că ultraconservatorii iranieni controlează acum toate instituțiile statului și că relațiile cu Occidentul ar putea fi chiar mai complicate, scriu Financial Times și Deutsche Welle.
Ebrahim Raisi, un judecător ultraconservator, șef al Autorității Judiciare, este câștigătorul virtual al alegerilor prezidențiale din Iran, desfășurate vineri, scrie Financial Times. O numărătoare parțială citată de televiziunea de stat a arătat că Raisi a obținut în jur de 62% din voturi.
Cei doi rivali și-au admis sâmbătă înfrângerea și l-au felicitat deja pe omul considerat a fi candidatul favorit al Liderului Suprem, ayatollahul Ali Khamenei, deși voturile mai erau încă numărate. Și actualul președinte Hassan Rouhani a anunțat că succesorul său a fost ales, fără să îl numească însă.
Un rezultat final al scrutinului la care au mai participat un general conservator și un fost șef al băncii centrale, singurul reformist rămas în cursă, ar putea fi oferit sâmbătă seară.
Victoria lui Raisi este în mare parte rezultatul manevrelor preelectorale ale Consiliului Gardienilor, un organism neales compus din şase mullahi şi şase avocaţi civili, aliniați cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei.
Din cei 592 de posibili candidați, Consiliul, care are puterea de a admite sau de a refuza pe oricine dorește, a admis doar șapte oameni, Raisi fiind cel mai proeminent. Ulterior, alți contracandidați s-au retras din cursă.
Marginalizarea reformiștilor
Victoria lui Raisi înseamnă că ultraconservatorii, care au obținut deja o victorie majoră în alegerile parlamentare de anul trecut, controlează acum toate instituțiile statului, aflându-se în cea mai bună poziție din 2013 și până acum.
Reformiștii, care susțin o relație mai puțin ostilă cu Occidentul, au fost pur și simplu marginalizați.
Scrutinul prezidențial a fost ținut într-un moment decisiv pentru Republica Islamică. Administrația lui Joe Biden încearcă în prezent să calmeze tensiunile inflamate de Donald Trump, care în 2018 a retras SUA unilateral din acordul nuclear cu Iranul.
Raisi a anunțat că guvernul său va continua negocierile pentru reluarea acestui acord, începute deja la Viena sub actuala administrație a președintelui reformist Hassan Rouhani.
Dar dacă tratativele nu se termină până când Raisi va prelua mandatul, ultraconservatorii vor dori să negocieze în termenii lor, scrie Financial Times. Acest lucru ar putea să complice discuțiile.
Alegerea lui Raisi înseamnă, totodată, că perspectiva în care Iranul ar putea reduce sprijinul pentru grupările militante regionale sau și-ar putea limita programul de rachete este foarte redusă, un motiv de îngrijorare pentru Occident.
Biden a promis că SUA se vor întoarce în acordul nuclear cu Iranul, dacă Teheranul va respecta pe deplin angajamentele luate. Nu va fi simplu însă. Administrația sa se află sub presiunea politicienilor americani, a Israelului și a aliaților arabi pentru a adopta o poziție cât mai dură față de Iran.
Cine este și ce vrea Raisi
Magistratul ultraconservator are un trecut sumbru, el fiind acuzat de implicare în execuțiile a mii de prizonieri politici, la sfârșitul anilor ’80.
În plus, el se află pe lista sancțiunilor SUA și UE pentru rolul jucat în încălcarea drepturilor omului, în timpul reprimării protestelor din 2019.
Raisi a spus că prioritatea sa sunt politicile interne. El are sarcina complicată de a revitaliza o economie devastată de sancțiunile impuse de SUA și de pandemia COVID, de a calma tensiunile sociale și nemulțumirea vizibilă a multor cetățeni față de regimul teocratic de la Teheran.
Aceste nemulțumiri au fost ilustrate de prezența redusă la urne. Potrivit unui sondaj de opinie citat de Deutsche Welle, în jur de 44% dintre alegători ar fi fost la urne vineri, în scădere de la 70% în 2017.
Presa iraniană a relatat că alegătorii conservatori au votat în număr mare. Dar iranienii care vor reforme și-au arătat deziluzia față de regim stând acasă.
O prezență redusă la urne, scrie Financial Times, ar putea reduce legitimitatea populară a președintelui, într-un moment în care distanța dintre ideologia regimului și aspirațiile multor tineri pare tot mai mare.
Analiștii conservatori spun că Raisi va fi probabil mai apropiat de politicile lui Khamenei decât actualul președinte, Rouhani, care a folosit acordul nuclear pentru a relua relațiile cu Occidentul, până când Donald Trump a pus capăt acestei tentative.
În plus, spre deosebire de Rouhani, Raisi nu va încerca să reducă rolul Gardienilor Revoluției, care domină operațiunile militare de peste hotare și controlează un adevărat imperiu economic pe plan intern.
„Cariera lui Raisi în magistratură ne spune că el va fi obedient față de superiorii lui și foarte strict cu cei de sub el”, a declarat un politician reformist.
Raisi a făcut puține comentarii pe tema politicii externe și a spus că se va concentra pe creșterea producției industriale a Iranului și pe reducerea presiunilor economice care îi apasă pe cetățeni.
Conservatorii speră că el va aduce unitate în cadrul regimului, după ce ultimul mandat al lui Rouhani a fost marcat de lupte interne.
Dar reformiștii se tem că victoria ultraconservatorului va exacerba problemele țării și va bloca orice speranță pentru o reformă graduală.
„Reformiștii trebuie să fie pregătiți pentru o perioadă politică dură și să nu cedeze în fața acestui rezultat”, a avertizat Abbas Abdi, un comentator reformist.
