Ungaria cere Ucrainei să cedeze teritorii Rusiei argumentând cu „pierderea” Transilvaniei și Tratatul de la Trianon

Perspectiva istorică a Ungariei

Magyar și-a început prezentarea cu o lecție rapidă de istorie ungară, subliniind vulnerabilitatea țării sale: „Suntem o țară relativ mică, cu doar 12 milioane de unguri în toată Europa Centrală. O națiune de această mărime ar putea dispărea în câteva secunde dacă luăm decizii greșite.”

El a enumerat invaziile suferite de Ungaria de-a lungul timpului, începând cu ocupația otomană. Magyar a afirmat că una dintre cele mai importante experiențe ale poporului ungar în cei 150 de ani de ocupație a fost convertirea bisericilor creștine în moschei.

Relațiile cu Rusia și Occidentul

Secretarul de stat a menționat patru ocazii în care Ungaria a experimentat ocupația rusă: în 1848, în timpul Primului Război Mondial, al Doilea Război Mondial și revoluția din 1956. El a adăugat: „Experiența ungară este că lumea ne-a lăsat singuri, Occidentul ne-a lăsat singuri.”

Pilonii politicii externe a Ungariei

Magyar a prezentat principalele teze ale politicii externe ungare:

1. Opoziția față de migrație
2. Menținerea unei relații pragmatice cu Rusia
3. Relații bune cu toate marile puteri
4. Importanța unei relații stabile cu SUA

Conflictul cu Ucraina

Referitor la relațiile tensionate cu Ucraina, Magyar a menționat legea limbii ucrainene ca fiind principala sursă de conflict. El a descris revoluția ucraineană din 2014 drept „o lovitură de stat naționalistă, orientată spre Vest”, conform Telex.

Ucraina trebuie să cedeze teritorii pentru a se salva, crede oficialul maghiar

Magyar a făcut o paralelă cu experiența Ungariei după Primul Război Mondial, când țara a pierdut două treimi din teritoriu. El a explicat că Ungaria a luat decizia dureroasă, dar pragmatică, de a păstra măcar o treime din teritoriu, evitând astfel distrugerea totală.

Aplicând această lecție Ucrainei, Magyar a sugerat că pacea poate necesita cedări teritoriale. „Acum Ucraina ar trebui să renunțe la o cincime din teritoriu. Întrebarea este ce este mai important: să fie păstrată viabilitatea țării sau să ne agățăm de câteva mii de kilometri pătrați?”, a spus el.

El a concluzionat că pe măsură ce războiul continuă, riscurile de escaladare și extindere cresc. „Avem nevoie de pace cu orice preț”, a afirmat Magyar, potrivit Telex.

Ungaria, un prieten bun al Rusiei, vrea ca Ucraina să devină o zonă tampon

Budapesta a mers împotriva curentului principal al UE în privința Ucrainei, diluând sancțiunile împotriva Rusiei și blocând miliarde în finanțare pentru Kiev. Ministrul ungar pentru afaceri europene, János Bóka, a declarat pentru Financial Times că Ungaria adoptă acum o poziție mai îndrăzneață.

Bóka a argumentat că Ucraina ar trebui să funcționeze ca o „zonă tampon” între Rusia și structurile de apărare europene. El a avertizat că „dacă fie SUA, fie UE fac ceva în Ucraina fără aprobarea lui [Vladimir] Putin, acest lucru în sine este o sursă de conflict.”

Viziunea asupra UE și NATO: „Rusia nu vrea un război”

Întrebat despre relația Ungariei cu UE, Magyar a declarat: „În 2004, ne-am alăturat proiectului european pentru că am văzut o oportunitate istorică de a ne alătura uneia dintre cele mai bogate și avansate comunități economice din lume și din istorie.” Cu toate acestea, el a adăugat că situația s-a schimbat: „UE își pierde competitivitatea în fiecare zi față de concurenții săi și, din punct de vedere politic, seamănă din ce în ce mai mult cu o dictatură.”

Magyar a subliniat că Ungaria vede garanția securității sale mai mult în NATO decât în UE. El a respins ideea că Rusia ar dori un război cu NATO, afirmând: „Nu împărtășim aceste opinii, dar istoria va decide cine a avut dreptate.”

Ce a însemnat Tratatul de la Trianon pentru Ungaria

Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 între Puterile Aliate și Ungaria (ca succesor al Austro-Ungariei învinse în Primul Război Mondial), a marcat o transformare teritorială și demografică drastică pentru statul maghiar.

Ungaria a pierdut aproximativ două treimi din suprafața sa și o parte similară din populație, trecând de la o țară cu o suprafață de circa 320.000 de kilometri pătrați la una de aproximativ 93.000 de kilometri pătrați.

Printre teritoriile pierdute s-au numărat: Slovacia și Rutenia Subcarpatică (care au format Cehoslovacia), Croația, Slovenia, Voivodina și vestul Banatului (care au intrat în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, ulterior Iugoslavia), și o mică fâșie din vest, care a revenit Austriei.

Cea mai semnificativă pierdere teritorială în est a fost Transilvania (împreună cu părți din Banat și Crișana), care a revenit României, consfințind astfel unirea votată de românii transilvăneni la Alba Iulia în 1918. Acest tratat, bazat pe principiul autodeterminării popoarelor, a dus la situația ca aproximativ 3,2 milioane de etnici maghiari să locuiască în afara noilor granițe ale Ungariei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE