Secretarul de stat și ministrul adjunct al Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, Levente Magyar, a ținut un discurs controversat la Paris, abordând subiecte sensibile precum Tratatul de la Trianon și relațiile cu Ucraina. Ungaria a cedat două treimi din teritoriu pentru pace, Ucraina ar trebui să cedeze o cincime, a spus acesta în fața studenților de la prestigiosul Institut de Studii Politice din Paris (Sciences Po), potrivit portalului maghiar Telex.
Cuprins:
Magyar și-a început prezentarea cu o lecție rapidă de istorie ungară, subliniind vulnerabilitatea țării sale: „Suntem o țară relativ mică, cu doar 12 milioane de unguri în toată Europa Centrală. O națiune de această mărime ar putea dispărea în câteva secunde dacă luăm decizii greșite.”
El a enumerat invaziile suferite de Ungaria de-a lungul timpului, începând cu ocupația otomană. Magyar a afirmat că una dintre cele mai importante experiențe ale poporului ungar în cei 150 de ani de ocupație a fost convertirea bisericilor creștine în moschei.
Secretarul de stat a menționat patru ocazii în care Ungaria a experimentat ocupația rusă: în 1848, în timpul Primului Război Mondial, al Doilea Război Mondial și revoluția din 1956. El a adăugat: „Experiența ungară este că lumea ne-a lăsat singuri, Occidentul ne-a lăsat singuri.”
Magyar a prezentat principalele teze ale politicii externe ungare:
Referitor la relațiile tensionate cu Ucraina, Magyar a menționat legea limbii ucrainene ca fiind principala sursă de conflict. El a descris revoluția ucraineană din 2014 drept „o lovitură de stat naționalistă, orientată spre Vest”, conform Telex.
Magyar a făcut o paralelă cu experiența Ungariei după Primul Război Mondial, când țara a pierdut două treimi din teritoriu. El a explicat că Ungaria a luat decizia dureroasă, dar pragmatică, de a păstra măcar o treime din teritoriu, evitând astfel distrugerea totală.
Aplicând această lecție Ucrainei, Magyar a sugerat că pacea poate necesita cedări teritoriale. „Acum Ucraina ar trebui să renunțe la o cincime din teritoriu. Întrebarea este ce este mai important: să fie păstrată viabilitatea țării sau să ne agățăm de câteva mii de kilometri pătrați?”, a spus el.
El a concluzionat că pe măsură ce războiul continuă, riscurile de escaladare și extindere cresc. „Avem nevoie de pace cu orice preț”, a afirmat Magyar, potrivit Telex.
Budapesta a mers împotriva curentului principal al UE în privința Ucrainei, diluând sancțiunile împotriva Rusiei și blocând miliarde în finanțare pentru Kiev. Ministrul ungar pentru afaceri europene, János Bóka, a declarat pentru Financial Times că Ungaria adoptă acum o poziție mai îndrăzneață.
Bóka a argumentat că Ucraina ar trebui să funcționeze ca o „zonă tampon” între Rusia și structurile de apărare europene. El a avertizat că „dacă fie SUA, fie UE fac ceva în Ucraina fără aprobarea lui [Vladimir] Putin, acest lucru în sine este o sursă de conflict.”
Întrebat despre relația Ungariei cu UE, Magyar a declarat: „În 2004, ne-am alăturat proiectului european pentru că am văzut o oportunitate istorică de a ne alătura uneia dintre cele mai bogate și avansate comunități economice din lume și din istorie.” Cu toate acestea, el a adăugat că situația s-a schimbat: „UE își pierde competitivitatea în fiecare zi față de concurenții săi și, din punct de vedere politic, seamănă din ce în ce mai mult cu o dictatură.”
Magyar a subliniat că Ungaria vede garanția securității sale mai mult în NATO decât în UE. El a respins ideea că Rusia ar dori un război cu NATO, afirmând: „Nu împărtășim aceste opinii, dar istoria va decide cine a avut dreptate.”
Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 între Puterile Aliate și Ungaria (ca succesor al Austro-Ungariei învinse în Primul Război Mondial), a marcat o transformare teritorială și demografică drastică pentru statul maghiar.
Ungaria a pierdut aproximativ două treimi din suprafața sa și o parte similară din populație, trecând de la o țară cu o suprafață de circa 320.000 de kilometri pătrați la una de aproximativ 93.000 de kilometri pătrați.
Printre teritoriile pierdute s-au numărat: Slovacia și Rutenia Subcarpatică (care au format Cehoslovacia), Croația, Slovenia, Voivodina și vestul Banatului (care au intrat în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, ulterior Iugoslavia), și o mică fâșie din vest, care a revenit Austriei.
Cea mai semnificativă pierdere teritorială în est a fost Transilvania (împreună cu părți din Banat și Crișana), care a revenit României, consfințind astfel unirea votată de românii transilvăneni la Alba Iulia în 1918. Acest tratat, bazat pe principiul autodeterminării popoarelor, a dus la situația ca aproximativ 3,2 milioane de etnici maghiari să locuiască în afara noilor granițe ale Ungariei.
MarianGA 28.09.2025, 19:36
Unirea Transilvaniei cu România nu este comparabilă cu situația actuală din Ucraina. Prima a fost un proces de autodeterminare națională recunoscut internațional, a doua este o anexare prin forță, condamnată pe plan global.
Moshu1 03.10.2025, 09:22
Poate ar fi bine sa citesti si putina istorie alternativa(alternativa la cea comunista,aia cu autodeterminarea!) si apoi sa te intrebi de ce au fost necesari 4 ani pentru recunoastrea acelei...autodeterminari,daca ar fi fost asa simplu cum spui !!??
Moshu1 28.09.2025, 19:45
Mnda, Ungaria a cedat...adica.."ia-l de pe mine ca-l omor"...aveau de ales ? Ceee personaj !!
Rahan5 28.09.2025, 20:49
Levente Magyar seamana la nume cu Petre Roman. Si unul si altul, la numele de familie, nu au legatura cu originile parintilor.
hr76adi 28.09.2025, 21:23
Ungurii..cel mai trist popor din lume,imn trist,..poezii triste...jalnic
Catch22 28.09.2025, 22:29
Pot intelege regretele ungurilor dupa teritoriile pierdute, pot intelege politica impotriva migratiei. Nu pot intelege iubirea asta cu Rusia, dupa Al Doilea Razboi Mondial si ce s-a intamplat in 1956. Poate doar faptul ca Orban se viseaza un mic Putin.