Ungaria și-a trimis ministrul de externe la Moscova pentru a cere mai mult gaz, în plină criză în UE. Ce i-a răspuns Rusia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul de externe al Rusiei Serghei Lavrov a folosit momentul pentru a ataca politica de sancțiuni a UE și pentru a evidenția constrastul dintre relațiile strânse ale Moscovei cu Budapesta și cele tensionate cu restul blocului comunitar, scrie Financial Times.
Cuprins:
Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, s-a întâlnit joi cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova pentru a cere livrări suplimentare de gaze.
Szijjártó, decorat de Rusia cu câteva luni înainte de invazia din februarie a Ucrainei, a insistat că Budapesta trebuie să mențină deschise canalele de comunicare cu Moscova.
„Ne place sau nu (achiziția de gaz suplimentar), nu ar fi posibilă fără resurse din Rusia”, a declarat Szijjártó la o conferință de presă după întâlnirea de joi.
„Faptul rămâne, fără resursele rusești este pur și simplu imposibil să cumpărăm atât de mult gaz natural suplimentar în Europa în prezent”, a spus el, observând că, în caz contrar, economia Ungariei ar avea de suferit.
Legăturile strânse și de lungă durată ale Budapestei cu Moscova au neliniștit de multă vreme partenerii săi occidentali.
Ungaria a adoptat o poziție neutră cu privire la războiul din Ucraina, spre deosebire de omologii din Europa Centrală, care susțin în mod ferm Kievul, iar guvernul a declarat în mod repetat că partenerii internaționali ar trebui să mențină relații pragmatice cu Moscova.
UE se pregătește pentru o criză a aprovizionării cu gaz
Important este că mișcarea Budapestei vine într-un moment în care UE se pregătește pentru o criză energetică tot mai gravă în această iarnă, suspectând faptul că Moscova ar putea sista livrările.
Miercuri, Bruxelles-ul a cerut statelor membre să reducă cu 15% consumul de gaze, Rusia fiind acuzată că folosește livrările de energie pentru a șantaja Europa.
Moscova a repornit joi gazoductul Nord Stream 1 către Germania, în vreme ce a menținut capacitatea la doar 40%, un nivel impus pentru prima dată în iunie și care a generat dublarea prețurilor europene la gaz.
În același timp, solicitarea Ungariei către Rusia vine la puțin timp după ce Moscova a tăiat aprovizionarea cu gaze naturale a altor state membre UE și va fi privită cu suspiciune în UE, deoarece riscă să submineze unitatea blocului comunitar, scrie Financial Times.
În ceea ce privește planul propus de Comisia Europeană, acesta nu a fost bine primit în întreaga Europă.
Unele state membre, printre care Spania și Portugalia, au respins apelurile de reducere a consumului și au criticat subtil Germania, cea mai mare economie a Europei, pentru rolul său în criză, având în vedere dependența sa puternică de gazul rusesc.
Critici pentru UE, în fața unui înalt oficial UE
La conferința de presă care a urmat întâlnirii miniștrilor de externe, Lavrov a declarat că Rusia va lua în considerare cererea Ungariei. El a evidențiat constrastul dintre cooperarea strânsă a Moscovei cu Budapesta și tensiunile din relația cu restul blocului comunitar.
„Avem o înțelegere reciprocă, că noi, atât Rusia, cât și Ungaria, suntem întotdeauna conduși de interesele noastre naționale”, a declarat Lavrov, după ce a formulat o critică a politicii de sancțiuni a UE.
„O bătălie este în curs de desfășurare. Birocrația europeană vrea să îi subjuge pe toți și pe toate guvernele naționale. Vrea să dicteze condițiile și să cumpere orice disidență”, a spus Lavrov.
Szijjártó a declarat, la rândul său, că pacea ar trebui să fie obiectivul primordial al diplomației internaționale, cu o încetare imediată a focului.
„Nu ne dorim din nou o ordine mondială în care să ne aflăm la periferia unui bloc, într-o zonă-tampon sau într-o zonă de lângă o zonă-tampon”, a spus el. „Am trecut prin asta o dată. Am pierdut zeci de ani din cauza ei”, a spus oficialul.
Ungaria a avut o poziție ambiguă în privința invaziei. Budapesta a votat pentru cele șase pachete de sancțiuni ale UE impuse Rusiei după izbucnirea războiului.
Cu toate acestea, a obținut o scutire pe termen nelimitat de la embargoul petrolier parțial impus Moscovei, după ce a amenințat că își va folosi dreptul de veto pentru a bloca ultimul pachet.
Premierul Viktor Orbán a declarat luna trecută că Europa se află pe o traiectorie autodistructivă cu politicile sale de sancțiuni.
„Războiul se prelungește în mod clar”, a spus el. „La început am crezut că ne-am împușcat singuri în picior (cu sancțiunile), dar acum este clar că economia europeană s-a împușcat singură în plămâni și peste tot vedem că gâfâie după aer”, a adăugat șeful guvernului de la Budapesta.
Ungaria importă din Rusia aproximativ 85% din gazul său. Ea a semnat anul trecut un acord pe 15 ani cu Gazprom pentru livrări anuale de 3,5 miliarde de metri cubi prin conducta TurkStream și încă un miliard de metri cubi din Austria.
