Vaccinarea cu două viteze: în vreme ce țările bogate revin la viață, virusul face ravagii în statele sărace
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ciuda promisiunilor, statele bogate au făcut puține eforturi pentru a sprijini campania globală de vaccinare, o situație care provoacă o criză morală, dar și una epidemiologică, spun analiștii citați de New York Times.
Cuprins:
Contrastul este vizibil. În mare parte din lumea dezvoltată, autoritățile au contractat miliarde de doze de vaccin, numărul cazurilor COVID scade, economiile se întorc pe creștere, iar oamenii își fac planuri de vacanță.
În multe dintre țările mai puțin dezvoltate însă, virusul continuă să facă ravagii, în unele cazuri este complet scăpat de sub control, iar ritmul vaccinării este prea lent pentru a avea un impact major sau măcar pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili.
Această diferență dramatică între imagini - cu restaurantele și cluburile care se deschid în SUA și Europa, în vreme ce oamenii se sufocă fără oxigen în India - nu ar fi trebuit să fie atât de mare.
În jur de 192 de țări au semnat anul trecut pentru COVAX, un program umanitar pentru distribuirea de vaccinuri în statele cu venituri mici.
Banii au venit de la statele bogate, dar și de la donatori privați, precum Fundația Gates, care a pompat 300 de milioane de dolari într-o fabrică din India pentru a produce doze de vaccin pentru săracii lumii.
Iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut la un summit global ținut în iunie anul trecut că „vaccinarea este un drept universal al omului”.
În acest moment însă, virusul se transmite mai repede decât niciodată, pandemia fiind alimentată în special de problemele grave din India și America de Sud, iar campania pentru vaccinarea globală este împiedicată.
India, o sursă importantă de producție, și-a sistat exporturile de vaccin, confruntată cu propriile lipsuri. Acest lucru a generat noi întârzieri ale schemei COVAX, care se baza pe producția fabricilor din India.
În Brazilia, unde mii de oameni mor în fiecare zi de COVID, oficialii au primit doar 10% din numărul de doze promise până la mijlocul anului.
Iar în țări precum Ghana sau Bangladesh, care au administrat toate vaccinurile primite, puținii norocoși care au primit prima doză se întreabă acum dacă o vor mai primi și pe a doua.
„O problemă morală”
„Este o problemă morală”, spune pentru New York Times Boston Zimba, medic și expert în vaccinare din Malawi, care și-a vaccinat până acum doar 2% din populație.
„E un lucru la care statele bogate ar trebui să se gândească. Este conștiința lor. Este felul în care se definesc”, adaugă el.
Problema nu ține doar de disponibilitatea dozelor, ci și de problemele logistice sau de neîncrederea față de vaccinuri, moștenită din perioada colonială.
CARE, o organizație globală non-profit, a estimat că pentru fiecare dolar cheltuit pentru dozele de vaccin, alți 5 sunt plătiți pentru a asigura că dozele cu pricina ajung de la aeroport în centrele de imunizare și apoi în brațele oamenilor.
În absența unor fonduri suficiente pentru cadrele medicale oricum subfinanțate, inclusiv pentru instruire, puținele doze distribuite stau acum, în unele cazuri, în depozite.
Acest blocaj la nivel global poate avea consecințe grave.
Țările nevaccinate sunt cotropite de pandemie. Noi variante ale virusului pot să apară în zonele unde acesta circulă necontrolat, astfel că criza sanitară se poate prelungi pentru toată lumea, state sărace și bogate.
Iar economia globală va suferi pierderi de trilioane de dolari.
Țările bogate contractează deja doze suplimentare
Dificultățile care trebuie depășite pentru buna funcționară a campaniei globale de imunizare sunt ce-i drept uriașe.
Când pandemia a explodat anul trecut, COVAX nu avea fonduri suficiente, astfel că nu putea concura cu statele bogate care contractau febril comenzi după comenzi de vaccinuri.
Recent, SUA, UE și India au blocat unele exporturi de vaccinuri sau de materii prime pentru fabricarea vaccinurilor, lăsând regiunile care nu își produc propriile doze să aștepte.
În cele din urmă, au venit și anunțuri privind donațiile de vaccinuri. SUA au promis 60 de milioane de doze de AstraZeneca, iar Suedia - un milion de doze.
Dar aceste donații reprezintă o picătură într-un ocean și în unele cazuri au fost planificate așa de rapid, încât țările beneficiare nu au avut timp suficient să recepționeze și să administreze dozele.
Pe măsură ce țările bogate avansează cu imunizarea populațiilor, ele contractează deja sute de milioane de doze suplimentare pentru viitoare rapeluri, care s-ar putea dovedi necesare, mai ales în condițiile apariției noilor variante.
Companiile farmaceutice prosperă. Pfizer a câștigat 3,5 miliarde de dolari de pe urma vaccinurilor vândute în primele trei luni ale lui 2021, în vreme ce a promis COVAX mai puțin de 2% din dozele produse anul acesta.
Moderna, care se așteaptă la vânzări de vaccinuri de 18 miliarde de dolari anul acesta, a acceptat abia săptămâna trecută să livreze o cantitate de doze către COVAX.
Obstacole greu de depășit
Naționalismul și profiturile explică doar parțial însă problemele statelor sărace. Una dintre cauzele principale este dificultatea producerii unui număr așa de mare de doze.
În ultima vreme, administrația lui Joe Biden a fost presată să facă pași pentru a suspenda drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinuri, pentru a încuraja o producție în mai multe puncte ale lumii.
Dar ținând cont de dificultățile de producție, în special în cazul vaccinurilor cu tehnologia ARN mesager, acest demers ar putea avea rezultate abia în câțiva ani, spun experții.
Analiștii spun totuși că indiferent de costuri, statele occientale ar trebui să convingă companiile farmaceutice să încheie parteneriate cu alți producători din întreaga lume. Sporirea producției în acest fel este o variantă mult mai fezabilă, chiar dacă complicată.
Iar producția locală a vaccinurilor ar putea tempera temerile unor oameni față de „vaccinurile străine”.
„Scopul este să aducem vaccinuri care sunt dezvoltate și produse în Africa, deoarece acest lucru va genera încrederea oamenilor, care vor spune că vaccinul este făcut de noi, pentru noi”, a declarat Félix Tshisekedi, președintele Republicii Democratice Congo.
Eșecul programului umanitar COVAX
Pentru COVAX, dependența de livrările din India a fost costisitoare.
În ianuarie, programul umanitar coordonat de ONU estima că va avea 235 de milioane de doze până în aprilie și 325 de milioane de doze până în mai, cu un total de două miliarde anul acesta, suficient pentru a vaccina 20% din populația țărilor beneficiare.
Dar în martie această estimare a fost redusă cu o treime. Până marți, COVAX a livrat 54 de milioane de doze, mai puțin de un sfert din ținta stabilită pentru luna aprilie.
GAVI, Alianța pentru vaccinuri, care este, de asemenea, implicată în coordonarea COVAX, a anunțat că va prioritiza livrarea dozelor pentru rapel și a îndemnat țările bogate să împartă vaccinurile cu restul lumii.
În vreme ce statele cu venituri mici fac eforturi pentru a primi vaccinuri, ele se chinuie și cu administrarea puținelor doze pe care le au.
În unele cazuri, aceste probleme logistice - de care s-au lovit într-o mai mică măsură și statele bogate - au dus la acumularea unor stocuri de vaccinuri care se apropie periculos de mult de data de expirare.
O problemă de încredere și una financiară
Problema este în mod particular acută în Africa, unde în jur de 20 de țări au folosit mai puțin de jumătate din vaccinurile primite, potrivit CARE.
Republica Democratică Congo a stat cu 1,7 milioane de doze de AstraZeneca livrate prin COVAX timp de aproape două luni, din cauza temerilor privind efectele adverse despre care se discuta în Europa.
Campania de imunizare a început în aprilie, dar doar 1.888 de persoane au fost vaccinate, astfel că guvernul a trimis mare parte din doze către țările vecine, pentru a evita expirarea.
Coasta de Fildeș a primit 504.000 doze de AstraZeneca de la COVAX, la finalul lui februarie, dar a administrat doar 155.000. La centrele de vaccinare din Abidjan nu mai este nimeni la coadă.
Avertismentele occidentale cu privire la efectele adverse foarte rare ale vaccinului s-au răspândit pe rețelele sociale, iar oamenii se întreabă dacă un vaccin respins în Europa, chiar și temporar, poate fi bun pentru ivorieni, spune doctorul Arsene Adepo.
Aceste semne de întrebare reflectă temerea că africanii sunt folosiți drept cobai și că vaccinurile vor „reduce fertilitatea”.
Problema ține și de lipsa de încredere în autoritățile de naționale și de eșecul acestora în misiunea de convingere a populației. Guvernul ivorian a anunțat că va demara o campanie de comunicare abia săptămâna aceasta, la mai bine de două luni după sosirea dozelor.
Oficialii din multe țări care erau pregătite pentru vaccinările obișnuite, pe care le administrau în mod regulat, au fost surprinși să vadă că nu se mai pot baza pe oameni, care refuză să vină să își facă vaccinul.
„O mare parte din problemele cu reticența ar putea fi rezolvate, deși nu în totalitate, prin alocarea unor fonduri operaționale”, spune Benjamin Schreiber, coordonator pentru vaccinarea COVID la UNICEF.
Doar că, în goana după achiziționarea vaccinurilor, multe țări au uitat că necesari sunt și banii pentru operațiunile logistice, care presupun distribuirea serului în țară și administrarea lui.
Din cele 92 de state sărace benefixare ale COVAX, opt și-au redus bugetul alocat Sănătății, pe fondul problemelor economice. Multe altele se chinuie să își finanțeze sistemele sanitare.
Banca Mondială a promis 12 miliarde de dolari pentru campania de vaccinare, dar până acum a aprobat doar două miliarde, în proiecte.
La mijlocul lui martie, banca a aflat că mai mult de o treime dintre țările cu venituri mici și medii au raportat probleme cu instruirea unui număr suficient de cadre medicale pentru vaccinare.
În unele cazuri, nevoile țărilor sunt chiar mai simple. Malawi, care trebuie să distrugă 16.000 de doze care au sosit în țară cu puțin înainte de expirare, a avut probleme cu asigurarea plății pentru cadrele medicale care călătoreau prin țară pentru a administra vaccinurile.
Perspectiva nu este una optimistă. Dacă epidemia din India va continua, CEO-ul Serum Institute, unul dintre marii producători de vaccin, a anunțat că va continua să livreze exclusiv pentru piața internă.
Iar sporirea livrărilor, când acest lucru va fi posibil, va genera noi probleme logistice, a avertizat Ruth Bechtel, reprezentantă în Mozambic a VillageReach, o organizație non-guvernamentală.
„Pe măsură ce vaccinurile vor sosi, iar un segment mai mare al populației va fi imunizat, vom avea nevoie de mai mulți oameni care să fie instruiți. Dar deocamdată, acest lucru nu s-a întâmplat încă”, spune ea.
