Valul de neîncredere în vaccinul AstraZeneca, „o eroare”. Genetician român la Cambridge: „Au fost niște probleme de comunicare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vaccinul produs de AstraZeneca și Oxford este la fel de eficient ca Pfizer și Moderna, susține Mircea Iliescu, cercetător român afiliat al Universității Cambridge, într-un interviu pentru SpotMedia. Acesta a mai explicat că valul de neîncredere în acest ser vine și din cauza unor „probleme de comunicare” ale companiei, în timp ce Pfizer a avut parte de un PR mai bun.
Cuprins:
Vaccinul AstraZeneca a fost întâmpinat cu reticență în mai multe state europene. În urmă cu câteva zile, în Germania, aproape 30% din personalul serviciilor de urgenţă şi medici invitaţi să le fie administrat vaccinul dezvoltat de grupul britanic-suedez nu au acceptat oferta în oraşul Munster.
De asemenea, Germania a transmis la finalul lunii ianuarie că recomandă ca serul să fie administrat doar persoanelor sub 65 de ani, deoarece nu există suficiente date pentru persoanele mai în vârstă.
Mircea Iliescu, cercetător afiliat al Universității Cambridge exlică însă într-un interviu acordat SpotMedia că vaccinul produs de AstraZeneca este la fel de eficient ca Pfizer și Moderna.
Din perspectiva mea, nu e nicio problemă, eu am încredere în acest vaccin, eu am încredere în orice vaccin aprobat de asociațiile în domeniu și AstraZeneca a fost aprobat de autoritățile din Anglia și de Agenția Europeană a Medicamentului. Deci din perspectiva mea este eficient și salvează vieți. Probabil că au fost niște probleme de comunicare ale lui AstraZeneca și Oxford, dar este o situație nefericită, aș spune eu. Mircea Iliescu:
„AstraZeneca a fost testat deja pe zeci de mii de oameni, știm că e sigur pentru bătrâni.”, a mai precizat cercetătorul după ce mai multe state europene nu au vrut să vaccineze persoanele mai în vârstă din cauza datelor insuficiente pe acest segment.
„Pfizer a avut un PR mai bun”
„Poate Pfizer a beneficiat și de un PR mai bun, fiind primii care au anunțat niște date, dar și ei au trebuit să reducă producția, pentru că este foarte greu de produs un vaccin. Poți să investești aceeași sumă într-o linie de producție și să iasă mai puțin vaccin, cum s-a întâmplat acum. Nu zic că nu a avut nicio vină AstraZeneca.
Marea Britanie a negociat un contract, s-a asigurat că producția este, Uniunea Europeană s-a mișcat un pic mai greu și AstraZeneca a anunțat că nu a mers producția cum sperau.Din asta a ieșit și o parte un pic politică, domnul Macron a spus că vaccinul nu e bun pentru bătrâni, un lucru fals.(...) A fost o problemă de comunicare și Comisia Europeană, chiar nevrând, a sădit niște neîncredere. Președintele Franței a spus ceva care trebuia spus de un om de știință. Acum fac toți eforturi, și în Franța, și în Germania să îi convingă pe toți că vaccinul AsteraZeneca e foarte bun.”, a mai adăugat Mircea Iliescu.
Reacțiile adverse în urma administrării vaccinului
Un alt motiv pentru care unele state europene au privit cu scepticism vaccinul de la AstraZeneca au fost reacțiile adverse raportate în rândul personalului medical în Germania sau Franța.
„Da, nu fuseseră vaccinați mulți peste 65 de ani, dar pentru cei vaccinați știam că anticorpii lor reacționaseră, aveau anticorpi la fel ca orice alt tânăr.(...) Mai mult, dacă ne uităm la cum arată datele din Marea Britanie, acum avem dovada. Avem opt milioane de bătrâni vaccinați, pentru că aici au fost bătrâni vaccinați, nu esențiali și deja asta, și datele preliminare din Scoția arată o scădere dramatică a spitalizărilor în urma vaccinării, și cu Pfizer, și cu AstraZeneca.”, a mai adăugat cercetătorul în genetică.
Vaccinul AstraZeneca funcționează pe bază de adenovirus
Serul dezvoltat de AstraZeneca și Universitatea Oxford este diferit de cele de la Pfizer-BioNTech și Moderna. În cazul vaccinului anti-COVID AstraZeneca, cercetătorii au ales ca vector viral, un virus din familia adenovirusurilor, în schimb ce primele două au la bază tehnologia ARN mesager.
„Imaginea întotdeauna e importantă, Pfizer a fost primul care a anunțat această tehnologie ARN mesager, care e ceva fantastic, cu mare potențial în lupta împotriva cancerelor și a multor altor boli.(...)Și tehnologia cu ADN viral pe care o folosește Oxford împreună cu AstraZeneca nu e chiar atât de clasică, de veche. E folosită, da, la Ebola și la gripă, ei lucrează de zece ani, erau pregătiți și știau că e o tehnologie bună, care poate fi adaptată. (...)Poate vaccinul Pfizer să funcționeze mai bine pe variantele noi, încă nu știm, AstraZeneca e singura care a făcut în Africa de Sud studiul și, de aceea, am aflat că vaccinul e mai puțin eficient.”, a mai spus Mircea Iliescu.
Vaccinul AstraZeneca a fost aprobat până în prezent în peste 50 de țări de pe cele patru continente, a anunțat compania. Prima țară care a acordat aprobarea a fost Marea Britanie, pe 30 decembrie 2020, urmată de piețele mari, cum ar fi UE și India.
Vaccinarea cu AstraZeneca a început în România pe 15 februarie, iar numărul total al persoanelor imunizate cu acest ser a ajuns la 71.817, potrivit ultimului bilanț.
