Un tată s-a închinat la moaștele fiicei sale, Sfânta Elisabeta de la Pasărea, în ziua în care a fost canonizată oficial

Decizia oficială a Sfântului Sinod: Când vor fi pomenite noile sfinte

Evenimentul, marcat de o profundă încărcătură spirituală și emoțională, reprezintă proclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Filofteia și Elisabeta. Slujba s-a desfășurat la finalul Sfintei Liturghii oficiate de un sobor extins de ierarhi, condus de Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal.

În cadrul ceremoniei, Tomosurile Sinodale de proclamare a canonizării au fost prezentate oficial de către episcopii vicari prezenți la eveniment. Prin aceste acte cu autoritate bisericească s-a hotărât trecerea definitivă a celor două cuvioase în rândul sfinților BOR. De acum înainte, ele vor fi înscrise în Sinaxar, în cărțile de cult și în calendarul oficial.

La ceremonie a participat și Vasile Lazăr, tatăl Sfintei Elisabeta de la Pasărea, care s-a închinat la racla cu moaștele fiicei sale, momentul fiind unul încărcat de emoție, la care au asistat toți cei care se aflau la slujbă.

Zilele stabilite pentru prăznuirea și pomenirea lor anuală sunt:

• Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea: 12 aprilie
• Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea: 5 iunie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj credincioșilor, subliniind că ambele sfinte au strălucit prin modestie. „Cele două sfinte cuvioase au trăit într-o desăvârșită simplitate. Din sărăcia asumată, ele împărțeau ce aveau cu cei din jur, arătându-și iubirea lor milostivă”, a transmis patriarhul României.

Povestea impresionantă a Sfintei Elisabeta de la Pasărea

Născută pe 16 iulie 1970 în localitatea Moldova-Sulița din județul Suceava, Sfânta Elisabeta a primit la botez numele Rodica. Chemarea către divinitate a simțit-o devreme, iar la doar 16 ani a intrat în obștea Mănăstirii Pasărea, potrivit basilica.ro.

Ulterior, drumul ei a purtat-o în Țara Sfântă, unde a slujit la Așezământul Românesc de la Ierusalim. Acolo a fost încercată de o boală extrem de aspră, suferință care însă i-a adâncit și mai mult viața de rugăciune. După ce s-a întors în România, cuvioasa a ales calea aspră a pustniciei, retrăgându-se ani în șir pentru izolare și asceză în Munții Giumalău și în Munții Neamțului. S-a stins din viață la vârsta de numai 44 de ani, pe 5 iunie 2014, fiind înmormântată chiar la Mănăstirea Pasărea. Pe 16 ianuarie 2026 a fost deshumată, iar sfintele moaște au fost puse la închinare în biserica Mănăstirii Pasărea.

Cine a fost Sfânta Filofteia de la Pasărea, mama unui alt mare sfânt român

Cea de-a doua cuvioasă proclamată astăzi local este Sfânta Filofteia de la Pasărea, o figură legendară pentru comunitatea ortodoxă din București. Născută în Capitală, ea s-a căsătorit și a întemeiat o familie în mahalaua Sfântul Visarion, având patru fii. Unul dintre copiii săi avea să devină celebrul Sfânt Ierarh Calinic de la Cernica.

După ce a rămas văduvă, s-a retras la Mănăstirea Pasărea, primind marea schimă monahală și dedicându-și restul zilelor rugăciunii și smereniei absolute. A trecut la cele veșnice la 8 noiembrie 1833, lăsând în urmă o moștenire spirituală profundă.

Canonizarea oficială a celor două sfinte fusese hotărâtă de Sfântul Sinod încă din anul 2025, iar proclamarea lor generală a avut loc la începutul acestui an, pe 6 februarie, la Catedrala Patriarhală din București. Evenimentul de astăzi de la Mănăstirea Pasărea din Ilfov încheie simbolic acest proces solemn, aducând sfintele mai aproape de locul în care s-au nevoit duhovnicește.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE